Femei de Succes

Femeile care au rupt gura tirgului

Ziarul de Vrancea
8 mar 2006 14085 vizualizări
Fie ca este vorba de afaceri, moda sau cultura si arta, Vrancea incearca sa iasa in lume prin reprezentantele ei. Sorina Placinta a reusit in afaceri pentru ca munceste cot la cot cu angajatii, Lileana Zanfir vrea sa se impuna pe piata supermarketurilor, in vreme ce Rodica Muresan si-a crescut cifra de afaceri de sapte ori. S modistele Nausica Mircea si Valentina Zisu incearca sa sparga tiparele. Artistele Vrancei vor sa le ia fata "VIP-urilor din politica si modeling".

"Ziarul de Vrancea" va prezinta si astazi, de 8 Martie, o parte dintre nominalizatele la titlurile de cele mai de succes femei din Vrancea. Fie ca s-au remarcat in domeniul artistic si al culturii sau in cel al modei ori al afacerilor, doamnele din Vrancea reprezinta un model pentru multe reprezentante ale sexului frumos care nu au curajul sa iasa din umbra convenientelor. Sfatul acestora catre semenele lor este unul de rebeliune, de independenta, insa una obtinuta prin munca, inteligenta, perseverenta si implicare. Nominalizatele de mai jos au pornit spre culmile succesului prin fortele proprii si au aratat ca uneori pot fi mai de succes decit barbatii. Si acest lucru pentru ca au PUTUT si au VRUT! Femeile de succes din Vrancea vor avea propria lor gala vineri, de la orele 18.00 la Teatrul Municipal "Mr. Gh. Pastia" Focsani.


Sectiunea Economic

Patroanele Vrancei se lauda ca muncesc cot la cot cu angajatii


Femeile care si-au facut un nume pe plan economic spun ca principalul lor atu in realizarea afacerii a fost perseverenta, munca asidua si un vis urmat cu incapatinare. Desi au intimpinat greutati si au avut multe piedici de inlaturat, femeile de succes din economia vrinceana se considera implinite, insa spun ca nu au

acumulat suficient capital pentru a rezista intr-o economie in care regulile vor fi dictate de Uniunea Europeana. Daca ar fi puse in fata unei noi alegeri, majoritatea ar merge pe aceeasi cale, desi

sint constiente ca ar intimpina aceleasi greutati, dar ar obtine aceleasi rezultate si satisfactii. Femeile de afaceri din Vrancea declara ca principalul reper al succesului este multumirea clientilor si aprecierile acestora.


Sorina Placinta, director general SC SORSTE SA Focsani: "Consider a fi cel mai mare succes faptul ca o clienta sa vina la mine si sa se declare multumita de produsul pe care l-am creat eu. Consider a fi succes posibilitatea de a da salariile angajatilor la timp si sa-i vezi si pe ei multumiti. Sper ca anul 2007 sa-mi aduca stabilitate in afacere. Ma declar o rebela si nu vreau sa depind de cineva. Secretul succesului: sa-ti faci treaba bine si la timp. Este nevoie de multa putere de munca pentru a pune pe picioare un

proiect. Acum lucram pentru Valentino, Zara, Marks&Spencer sau Akris. Uneori ii mai cert pe angajati, o fac aspru, dar pe drept. Munca o incep la 7.30 in fiecare dimineata si plec la 20.00 si cind ajung acasa imi vine sa renunt de a doua zi. Dar dimineata ma trezesc si imi spun ca trebuie sa merg mai departe pentru ca asta imi place. Oricind as fi pusa sa aleg, as face acelasi lucru".



Liliana Zanfir, director Zanfir SNC:

"Am intrat in afaceri in anul 1991 cu confectii pentru copii. Apoi am trecut la comert, prima data cu un chiosc metalic, un barulet, apoi un magazin alimentar. In 2001 am deschis supermarketul din Sud,

am avut curajul si ne-am extins. Din 2003 am deschis si spatiul din Centru si am inceput sa dezvoltam brandul prin alegerea culorilor, a marcii si a unei mascote. Pentru 2006 vrem sa deschidem un

cash&carry pe soseaua E85, un supermarket la Adjud, inca doua in Focsani, dar si o carmangerie si o brutarie. Reteta mea de succes este urmarirea unui vis, a unui tel, sa-ti doresti sa-l atingi, iar ceea ce faci sa faci bine si fara compromisuri. Pentru ca o femeie sa reuseasca in afaceri trebuie sa dea dovada de munca si de multa incapatinare".



Rdica Muresan, manager "Pensiunea Dana":

"Poti spune ca ai succes intr-o afacere atunci cind pornesti de jos, asa cum am facut eu. Am venit in Vrancea in 1982 din Brasov. Am intimpinat greutati din partea barbatilor, dar am trecut peste. Am

lucrat si la MOPAF, iar afacerea pornita cu 450 de angajati a crescut lunar de la 75 si pina la 500 de garnituri de sufragerie. Toata lumea se minuna si intreba ce le face femeia asta angajatilor de obtine asemenea rezultate. Apoi mi-am construit o casa si am zis ca este prea mare si trebuie sa produca. Am studiat, am muncit, imi place ceea ce fac si cred ca orice activitate as incepe as face-o bine pentru ca pot! Cifra de afaceri a crescut de sapte ori si am ajuns la 9 miliarde de lei pe an. Reteta mea de

succes: munca, tenacitate, intuitie si valorificarea oportunitatilor. Eu muncesc cot la cot cu angajatii si imi place".


Sectiunea Fashion

"Succesul implica satisfactii dar si realizarea pe plan finaciar"

Moda a fost mereu considerata un domeniu prin excelenta feminin, iar creatoarele de moda din Focsani au demonstrat ca pot face cariera dintr-o pasiune. Placerea lucrurilor fine, sofisticate, facute cu multa migala reprezinta o afacere profitabila si care aduce multe satisfactii doamnelor care conduc o casa de moda, dar si celor care imbraca creatiile acestora.


Nausica Mircea - Casa de Moda Nausica:

"Nu ma consider neaparat o femeie de succes, dar eforturile depuse in ultimii ani mi-au adus multe satisfactii profesionale. Am obtinut mai multe premii printre care pentru cea mai buna creatie a

unei marci romanesti sau pentru cea mai activa femeie care a impus o marca in moda. Ma declar a fi foarte organizata si incerc sa-mi impart timpul intre afacere si familie. Tot timpul meu liber il dedic familiei. As face acelasi lucru daca ar fi sa aleg din nou, pentru ca moda imi place si mi-a adus multe satisfactii".


Valentina Zisu, Casa de Moda Valentina:

"Toata lumea da retete pentru succes, dar multe dintre ele sint divergente. Se spun multe, dar toate contin acelasi ingredient: munca. Este nevoie de multa munca, de daruire, perseverenta, optimism si sa-ti placa ceea ce faci. A trecut vremea cind se punea egal intre succes si implinire emotionala, acum succesul implica si succes financiar. Eu am realizat multe in cinci ani, un timp record. Nu mi-am propus sa fiu ca cineva anume, am vrut sa fiu eu insumi, pentru ca sint multumita in pielea mea. Sint o persoana

norocoasa si cind imi pun ceva in gind reusesc. Pentru mine nu exista imposibil sau nu se poate, numai sa vrei si simti ca poti si te incarci cu energie pozitiva. Eu nu pot face ceva numai pe jumatate, cind fac un lucru il fac pentru ca stiu ca va iesi perfect".


Sectiunea cultural-artistic

"Vrem sa luam fata VIP-urilor din politica si modeling"


Mai putin mediatizate decit femeile din politica, femeile de cultura din Vrancea nu au complexe, nici frustrari. Dimpotriva, artistele si sustinatoarele artei si culturii cred ca notorietatea nu este un atu pentru a figura intr-un top al femeilor de succes, iar ierahiile sint in general trecatoare.


Virginia Hossu, pictorita: Nascuta pe malurile Ozanei lui Creanga, in timpul celui de-al II-lea razboi mondial, studiaza la Liceul de Arta "Octav Bancila" din Iasi si la Facultatea de Arte Plastice din acelasi oras. în 1973 are prima expozitie personala la Baia Mare, dupa care "incepe o lunga traversare a desertului, care ia sfirsit la inceputul anilor 90". Timp de trei decenii (1974-2004), a invatat pe cei mici minunata arta a mariajului culorilor si a iubirii dintre lumina si intuneric. Participa la expozitii anuale si bienale si are si expozitii personale: 1993 - Braila; 1995 - Focsani; 1998 - Tirgoviste; 1998 - Focsani; 1999 - Focsani; 2000 - Atlanta (Georgia), la Centrul Cultural Romano-American Athaeneum. A colaborat cu ilustratii la publicatii centrale si desenele sale insotesc lucrări de specialitate si beletristică. Cele mai cunoscute sint ilustatiile de pe copertele volumelor lui Pavel Corut.



Lelia Pavel, muzeograf Muzeul Vrancei: Prahoveancă de origine, ajunsă după absolvirea Facultătii de Istorie pe meleaguri vrincene, din 1975 lucrează la Muzeul Vrancei din Focsani, unde s-a ocupat mai bine de 25 de ani de Departamentul Patrimoniu. Cu ajutorul colegilor au fost fisate, repertoriate, catalogate majoritatea monumentelor istorice din judet, obtinind o colectie quasicompletă despre Evul Mediu vrincean. Gratie muncii meticuloase ale muzeografilor au fost salvate de la distrugere sute de monumente, cărti vechi si obiecte de cult. A publicat studii si articole, culminind cu lucrarea "Biserici de lemn din judetul Vrancea", Focsani, 2005. în prezent este seful Sectiei de Istorie de la Muzeul Vrancei.


Adina Andrei, actrita: Focsăneancă, iesita din magica emulatie a Stagiunii Teatrale a Elevilor Focsăneni, actrita Adina Andrei a atras atentia in mod particular regizorului Cătălin Naum, care i-a acordat rolul Zitei din nemuritoarea "O noapte furtunoasă". Si-a inceput cariera la Teatrul Municipal "Mr. Gh. Pastia" in 1997, cind in mai multe piese: "Motanul incăltat", "Jocul de-a vacanta", "Spectatorul condamnat la moarte", "Fericire conjugală", "Cum pleacă femeile la Barcelona", etc. Este colaboratoare a Teatrului National din Bucuresti, Teatrul "George Ciprian" din Buzau, Teatrul Studentesc "Casandra" si a Teatrului din Comedie din capitală. A jucat in filmele "Second-hand", in regia lui Dan Pita, alaturi de Mihai Calin si Alexandra Dinu si in filmele pentru televiziune: "Detectiv X" pe Prima TV si "Femeia adevarata" pe TVR 1. De asemenea a fost ivitata la Teatru Radiofonic. Este considerata una din cele mai dotate artiste din generatia sa.


Dmnica Ghet, creatoare de arta populara din Soveja: Este o persoana reprezentativă a creatiei populare din Vrancea arhaică. Octogenara fiică a Vrancioaiei continuă să tină pasul cu tinerele generatii si să uimească prin vitalitate si maiestrie. Cunoscută si recunoscută pe plan local si national, Domnica Ghet din Soveja este o obisnuită a tirgurilor populare din Romania, iar minunile iesite din miinile sale se găsesc in colectii particulare din lumea intreagă. De la mici obiecte decorative si stergare, la carpete, covoare si costume populare, o panoplie de produse ale artei populare din Tara Vrancei, au făcut din Domnica Ghet o vedetă printre creatorii populari din tară.


Mariana Vicky Vartosu, scriitoare: Este unul din prozatorii enigmatici ai Vrancei, un scriitor de sertar, care a debutat in 1997 cu "Iubire fara vacanta", un buchet de proza scurta, "povestiri de iubire din anii nostalgici ai adolescentei". A publicat mai multe romane, dintre care "Pseudo jurnalul Dorei Spinescu" a avut o buna primire din partea criticii. Cel mai recent roman, "Legata la ochi" (2005), face parte dintr-o trilogie dedicata femeii moderne, femeii care se confrunta cu provcarile lumii in care traim. Va fi

singura trilogie dedicata femeii, de scriitorii vrinceni. Mariana Vicky Virtosu participa la fenomenul cultural local, fiind una din prezentele constante la aceste manifestari.



Geta Postolache, solista de muzica populara: Este prezenta pe scena muzicii populare de aproapre trei decenii, fiind artista care a participat la marile manifestari artistice din ultimii ani. Din anii 1980 a inceput inregistrari la Radio, Televiziune fiind printre putinii artisti vrinceni care a prins epoca inregistrarilor pe discuri de vinil. Dupa 1989 a inregistrat mai multe CD-uri si casete cu ansamblul "Doina Vrancei", remarcindu-se prin originalitate si printr-un stil inconfundabil. Este invitata constant la emisiunile de televiziune si face parte din jurii la marile consursuri. Destinul artistic al Getei Postolache face deja subiectul unui scenariu de film, cu atit mai mult cu cit este nascuta in cea mai cunoscuta localitate a Vrancei, Vadu Rosca.



Maria Murgoci, interpreta muzica populara, director Ansamblul Folcloric "Tara Vrancei" Maria Murgoci este una dintre putinele reprezentante ale muzicii populare vrincene, alaturi de Geta Postolache, care a dus folclorul vrincean pe marile scenele ale tarii. Solista conduce Ansamblul Folcloric "Tara Vrancei" si a obtinut numeroase premii la concursuri nationale si internationale. Acum trei ani, la Festivalul de muzica de la Mamaia, Maria Murgoci a obtinut marele premiu la sectiunea folclor impreuna cu Ansamblul de la Nereju pentru Dansul Chiparusul. Dupa o activitate prolifica de 30 de ani pentru cintul popular romanesc, in decembrie 2005, Maria Murgoci a sarbatorit si 10 ani de la infiintarea Ansamblului "Tara Vrancei". Cit despre o reteta a succesului, artista spune ca aprecierea muncii sale o face publicul, care la fiecare spectacol face sala plina. Maria Murgoci este caracterizata printr-un respect aproape sacru pentru portul, cintecul si traditiile populare romanesti autentice. (Iulia CRETU, Valentin MUSCA)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.