UN ZIAR ÎN CARE VRÎNCENII ÎŞI VĂD SUFLETUL
La aproape două secole (fără doi ani şi două luni) de la lovitura de stat rămasă în istoria Franţei sub numele de „18 Brumar“, prin care se instaura dictatura marii burghezii, cu cincisprezece ani în urmă, presa de la Curbura Carpaţilor reţinea un „18 Gerar“, cînd o mînă de oameni instituia dictatura elitismului jurnalistic în Vrancea.
Se pare că în călătoria lor prin România postdecembristă, Dumnezeu şi Sfîntul Petru au ajuns şi pe meleagurile „Mioriţei“. Impresionat de credinţa oamenilor, Sfîntul Petru l-a rugat pe Dumnezeu să facă ceva pentru înzdrăvenirea răzeşilor de aici. „Se întăresc singuri, Petre, i-a răspuns Dumnezeu, ai uitat ce voinici l-au adus pe Ştefan cel Mare în Rai?“ „Atunci, Doamne, fă-i să-şi vadă sufletul“, l-a rugat Sfîntul Petru. Domnul l-a ascultat şi le-a dat „Ziarul de Vrancea“, ca să le spună tot ce alţii le ascund.
Nu după mult timp, bătrînului „Milcovul“ îi seca cerneala tipografică, iar celelalte foi apărute după evenimentele din decembrie se uscau în mîinile cititorilor şi le lua vîntul ca pe nişte jucării stricate. Tinerii, care la început păreau că se bat cu morile de vînt, au devenit peste noapte aidoma lăncierilor macedonului care în antichitate cucerea lumea pas cu pas, prin scrisul lor demonstrîndu-le vrîncenilor că schimbarea nu vine niciodată de la lume spre om, ci lumea este modelată pornind de la indivizii care o alcătuiesc. Aşa au reuşit gazetarii „Ziarului de Vrancea“ să trezească minţile adormite şi să modeleze conştiinţe, fără a lăuda pe cineva în exces şi rareori sărind calul cînd mai „căptuşeau“ cîte-un musiu certat cu legea.
La 15 ani de existenţă, „Ziarul de Vrancea“ este tonic şi viu ca-n prima zi, cu aceeaşi fibră de prinţ vrîncean călit în lupta corp la corp cu detractorii şi ţîrcovnicii care i-au cădelniţat un timp pieirea. Fiecare număr apărut pe piaţă are aroma unui măr domnesc în care colectivul de redacţie a pus substanţă şi culoare, cititorii regăsindu-se în el ca sîmburii înţelepciunii în versetele unei scripturi. De la Silvia Vrînceanu-Nichita, poate cea mai inspirată şi fermă autoare de anchete şi sinteze social-politice din presa vrînceană a ultimelor decenii, portdrapelul unui temut detaşament mixt de tunari ai condeiului, la duhovnicul sufletelor noastre rătăcite – doctorul în teologie Valentin Muscă sau Dana jurnalismului cetăţenesc, care umblă cu atîta delicateţe şi har printre textele colaboratorilor, „Ziarul de Vrancea“ are o echipă de profesionişti.
Fie ca această frumoasă aniversare colectivă să aducă tuturor, manageri financiari, jurnalişti şi cititori, sănătatea pe care şi-o doreşte fiecare, prosperitate şi voie bună. La mulţi ani!
Prof. Valeriu Anghel