Noul Cod Civil pe înţelesul tuturor
- Instituţia proprietăţii comune este reglementată prin Codul Civil (articolele 631-686);
- Proprietatea comună presupune că, în temeiul unui act juridic sau al altui mod de dobîndire prevăzut de lege, dreptul de proprietate privată are doi sau mai mulţi titulari.
- Formele proprietăţii comune sînt următoarele:
● proprietatea pe cote-părţi (coproprietatea), care poate fi: ► obişnuită, sau
► forţată;
● proprietatea în devălmăşie (devălmăşia).
Coproprietatea obişnuită
- În cazul coproprietăţii obişnuite, fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-părţi din dreptul de proprietate şi poate dispune în mod liber de aceasta în lipsă de stipulaţie contrară;
- Coproprietarii vor împărţi beneficiile şi vor suporta sarcinile coproprietăţii, proporţional cu cota lor parte din drept;
- Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun în măsura în care nu schimbă destinaţia şi nu aduce atingere drepturilor celorlalţi coproprietari:
- Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun în măsura în care nu schimbă destinaţia şi nu aduce atingere drepturilor celorlalţi coproprietari;
- Fructele produse de bunul comun se cuvin tuturor coproprietarilor, proporţional cu cota lor parte din drept;
- Actele de conservare (de ex, întocmirea unui inventar) pot fi făcute fără acordul celorlalţi coproprietari,
- Actele de administrare (de ex, închirierea bunului pînă la 3 ani, încasarea de venituri etc) şi de dispoziţie (de ex, vînzarea bunului, grevarea lui cu sarcini) presupun acordul unanim al coproprietarilor, cu posibilitatea controlului judiciar în scopul suplinirii consimţămîntului coproprietarului care nu poate/refuză în mod abuziv încheierea actului de administrare;
- Acţiunile în justiţie, inclusiv acţiunea în revendicare, pot fi exercitate de un singur coproprietar.
Hotărîrile judecătoreşti pronunţate în folosul coproprietăţii profită tuturor coproprietarilor, dar hotărîrile judecătoreşti potrivnice unui coproprietar, nu sînt opozabile celorlalţi proprietari;
- de la regulile privind repartizarea beneficiilor şi a sarcinilor între coproprietari, exercitarea în comun a dreptului de folosinţă, actele de administrare şi de dispoziţie se poate deroga printr-un contract de administrare a coproprietăţii încheiat cu acordul tuturor coproprietarilor.
Coproprietatea forţată
- se află în coproprietate forţată:
● bunurile considerate părţi comune, despărţiturile comune, bunurile aflate în proprietate periodică, bunurile care constituie amintiri de
familie;
● bunurile comune necesare sau utile pentru folosirea a două imobile
vecine, situate pe linia de hotar între acestea, cum ar fi potecile, fîntînile, drumurile şi izvoarele;
● bunurile comune afectate utilizării a două sau a mai multor fonduri, cum ar fi o centrală termică sau alte instalaţii care deservesc două sau mai multe clădiri, un drum comun într-un cartier de locuinţe sau alte asemenea bunuri;
● orice alt bun comun prevăzut de lege;
- fiecare coproprietar poate exercita folosinţa bunului comun, cu condiţia să respecte destinaţia acestuia şi să permită exercitarea folosinţei de către ceilalţi coproprietari;
- cheltuielile pentru întreţinerea şi conservarea bunului comun se suportă în mod proporţional cu cota parte din dreptul fiecărui coproprietar.
Conţinutul acestui material nu constituie o interpretare oficială a Noului Cod civil şi nu epuizează toate aspectele privitoare la acest subiect
Alte informaţii detaliate despre Proprietatea comună veţi găsi în ediţia de mîine a cotidianului nostru.
