Jurnalism cetatenesc

ODOBESTI - 1971

Ziarul de Vrancea
28 aug 2011 1453 vizualizări
Eterna comoara

   Acum 40 de ani Odobestiul a fost gazda unui spectacol folcloric ale carui rezonante trezite în sufletul publicului au depasit conditia unei simple manifestari artistice. A fost o reusita miscare artistica vrânceana, înscriindu-se printre evenimentele culturale remarcabile înregistrate la acea vreme dupa Festivalul din capitala spiritualitatii Tarii Vrancei – Naruja si elogiata în Tribuna culturala .
   În 1971 pe scena Casei de cultura din orasul Odobesti, a carei sala s-a dovedit neîncapatoare pentru un public afluent de toate virstele, s-au întrecut opt formatii de instrumente populare, doua grupuri vocale, solisti vocali si 24 de solisti instrumentisti din 11 comune ale judetului dar si de la IAS Cotesti, C.E.I.L Focsani, FC.Focsani, Marasesti ,Odobesti ,etc.  Ca o noutate la acel festival a constituit-o formatia de drimbe de la Naruja (unica pe tara), care si-a semnat actul de nastere la acel festival al instrumentelor populare. Cei mai înalti  dintre ei erau la virsta cravatelor rosii si parca un zumzet de albine îsi lua zborul din gurile lor tinere si curate asemenea unui parfum de garoafa sau unui abur de roua în diminetile calde. Alaturi de ei s-au remarcat pentru premiul I – formatia de cimpoieri din Nistoresti, formatia de fluierasi din Naruja si formatia de fluierasi din Paltin. Pentru premiul II – fluierasii din Nereju si fluierasii din Bârsesti , iar pentru premiul III – buciumasii din Spulber si fluierasii din satul Ursoaia –Reghiu. Într-un alt numar, lista pentru premii poate continua cu solisti de instrumente populare si solisti vocali.
De la a doua editie, festivalul a început sa migreze prin judet. Din punct de vedere calitativ dar si cantitativ manifestarea folclorica a intrat într-un neasteptat regres. S-a ignorat – desigur, fara intentie- ca festivalul înseamna o reunire a tuturor fortelor din judet în perimetrul stabil al unei localitati centrale cu traditie – vatra de obirsie a cintecului popular. Majoritatea formatiilor veneau din localitatile Vrancei arhaice, iar Naruja era în centrul atentiei, ca si în 1982 cind a devenit gazda Festivalului instrumentelor populare, festival ce anul acesta a ajuns la a 29-a editie. În al doilea rind trebuia sa se demonstreze ca exista mijloace de transport suficiente fara mare efort financiar, iar în al treilea rind trebuia sa se demonstreze ca traditia folclorica de la sate e mereu vie. Si fiindca a avut onoarea de a gazdui prima editie a sarbatorii celor ce cinta sau construiesc instrumente populare, orasul Odobesti poate initia un festival al traditiilor populare. Asta pentru a se plasa în circuitul traditiei. Chiar daca au trecut 40 de ani, ideia nu trebuie  ignorata.

TITEL – TOADER CHIRILA

Presedinte al Asociatiei de prietenie româno – franceza, al Societatii „ Vranczia’’si al Societatii culturale Spiru Haret pentru Educatie, Stiinta si cultura, Sucursala Naruja  


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.