Pulsul zilei-"Maratonul a insemnat o rememorare a trairilor bunicului meu la Marasesti"
Maratonul „Pe aici nu se trece” a reunit anul acesta la start 24 de participanti care au dorit sa aduca un omagiu eroilor cazuti pe cimpurile de lupta de la Marasti si Marasesti in Primul Razboi Mondial. Traseul nu a fost unul simplu, astfel ca participantii au alergat pe o distanta de 46 de km, intre Marasti si Marasesti, in comparatie cu un maraton simplu, care are 42 de km. In alergare s-au inscris si participanti care au alergat pentru prima oara intr-un maraton, dar si maratonisti cu zeci de competitii la activ si recorduri nationale. La sosire, la Mausoleul Eroilor de la Marasesti, fiecare a fost premiat de catre organizatori si primit cu aplauze de cei prezenti. Reporterii nostri au mers pe urmele maratonistilor, i-au asteptat la linia de sosire si le-au luat citeva declaratii la cald despre cum a fost cursa si ce a reprezentat pentru ei. Opiniile lor le puteti citi in sondajul de mai jos.
Foto1
Stan Turcu, de 63 de ani, Bucuresti
„ A fost o competitie grea si mai lunga decit de obicei. Au fost in total 46 de km, iar ultimii doi au fost cireasa de pe tort, pentru ca am alergat pe marginea soselei, venau si masini din fata. A fost dificil dar frumos.Este al 13-lea maraton la care am participat. Pentru mine a insemnat o rememorare a trairilor care le-a avut bunicul meu. El a luptat aici si imi povestea despre acele lupte. Cind am auzit ca se organizeaza maratonul acesta mi-am spus ca trebuie sa ajung cu orice pret. Am vazut locuri frumoase iar oamenii au fost foarte primitori. O sa mai revenim si la anul si in alti ani”
Foto2
Florin Simion, 30 de ani, Bucuresti
„Cursa a fost mai mult decit minunata, plina de sentimente deosebite de la start pina la final. M-am bucurat de sustinerea satenilor care au vazut ce se intimpla dar si a insotitorilor. E pentru prima oara cind vin la acest mausoleu si sint mindru ca am participat la o asemenea cursa.
Este al 11-lea maraton la care am participat iar miine urmeaza altul. Este o fericire aparte care are legatuta cu aceasta pasiune a mea. Un om fara pasiune este un om neimplinit. Eu am inceput de mic sa alerg. Multi s-au apucat la 40-50 de ani. Evenimentul a meritat toata atentia, mai ales ca vorbim de o distanta simbolica, pe o ruta simbolica. Am alergat pentru tatal meu care este cadru militar in rezerva si mi-am insusit tot ce inseamna spiritul de maraton si sint mindru ca sint roman.”
Foto3
Viorica Gabrian, 43 de ani, medic, Bucuresti
„A fost o cursa diferita de celelalte maratoane pe care le-am alergat pina acum. Competitia s-a desfasurat intr-un grup restrins, insa organizare a fost foarte buna.
Ma bucur ca am reusit pina la urma sa incheiem, nu intr-o echipa foarte mare, caci din pacate pentru unii spiritul de echipa nu prea functioneaza (in gluma, n. r.). Speram prin participarea la acest eveniment sa mai miscam cite o rotita in dezvoltarea sportului de masa. M-am apucat de acest sport la virsta de 40 de ani si pina in prezent am participat la 11 maratoane.”
Foto4
Daniel Lixandru, inginer, Bucuresti
„Noi am vazut ca limitele noastre sint mult mai mari decit ne imaginam. Sfatuim pe toti sa faca maratoane sau cel putin sa faca alergare. Ce e interesant si aproape de maratonul Marasesti-Marasti este ca si maratonul ca sport a aparut tot ca urmare a luptei de la maraton. Este maratonul cel mai simbolic care poate exista in Romania. Sper ca aceasta competitie sa ajunga la editia 70. Practic acest sport de la virsta de 43 de ani, iar pina in prezent am participat la 28 de maratoane.”
Foto5
Danut Cernat, 40 de ani, politist, Bucuresti
„Traseul a fost frumos si cu o incarcatura emotionala foarte mare. Este al 65-lea maraton la care particip. Nu a fost o competitie grea. Cel mai dificil traseau l-am parcurs anul acesta in Muntii Bucegi. Am iesit pe locul 5.”
Sondaj realizat de Lorena Meca
