Orasul Focsani sub pumnul de fier al ocupantului german
Evenimentele militare din anul 1916, nefavorabile romanilor, se precipita cu repeziciune. La 25 octombrie 1916, Casa Regala se retrage la Iasi, urmata de guvernul I. I. C. Bratianu si administratia de stat. Batrinul Iasi devine noua capitala a tarii, centru de rezistenta politica si militara in lupta cu invadatorul strain. La 23 noiembrie/6 decembrie 1916, Bucurestiul era ocupat de inamicul trufas, care il avea in frunte pe feldmaresalul Mackensen, faimosul "spargator de fronturi", cel ce nu va ezita sa se pronunte camarazilor sai "domnilor, in doua saptamini vom bea cafeaua la Iasi." în acele zile de durere si patimire, alaturi de armata se retrag, in Moldova, valuri masive de refugiati din Oltenia, Muntenia. Soseaua Rimnicul Sarat - Focsani devine supraaglomerata. între 5 si 10 decembrie 1916 se retrag spre Moldova si partile sedentare ale regimentelor din Focsani, cu ranitii si bolnavii lor. Acum a fost evacuat si Spitalul Militar din Focsani cu cele 500 de paturi. Toate aceste masuri au fost luate in mare taina, fara ca populatia sa le cunoasca, ceea ce ar fi marit panica si dezordinea.
28 de persoane, omorite de bombe pe Strada Mare
Ca prima masura de intimidare, cu efect psihologic, nemtii folosesc in zona Putna, bombardarea aviatica in citeva rinduri a teritoriului. La 10 decembrie 1916 a fost bombardat orasul Focsani, producind stricaciuni cladirilor, dar cu efect naucitor pentru populatie. Pentru a treia oara orasul este bombardat cinci zile mai tirziu, bomba lansata in mijlocul Strazii Mari ucigind 28 de persoane. Din 23 noiembrie/6 decembrie se intensifica retragerea trupelor romane si cu "aliatii" rusi spre Focsani si Siretul inferior. Coloanele rusesti se transforma in adevarate bande de jefuitori. Cifrele date de documentele de arhiva impresioneaza prin faptul ca "au jefuit 14 vagoane de porumb din rezerva orasului, au furat 4 vagoane de petrol, cite un vagon de ulei si pacura, au devastat serviciul de salubritate al orasului, ridicind carute, 48 boi, cai, hamuri pentru nevoile militare. Pagubele au atins 266 820 lei." Au devastat livada, pepiniera si cringul Petresti, aducind pagube in valoare de 60 000 lei. Autoritatile romane, politie, prefectura "erau socotite neexistente in fata autoritatii militare ruse, care se socoteau stapini absoluti." Cind primarul orasului Focsani, avocatul Stefan Graur, a intervenit pentru a nu fi asezate coloanele de tunuri si depozitele de explozibili in zona cazarmilor, Piata Stirbei Voda si Vilcele, replica rusilor a fost dura, acestia ordonind ca in doua ore populatia sa fie evacuata din zona, iar primarul a fost amenintat ca va fi trimis in fata Curtii Martiale pentru "sabotarea intereselor militare."
"Romanski Politai"
în noaptea retragerii armatelor ruse, pe 24 decembrie 1916, rusii au devastat resedinta Diviziei IV si a cazarmilor din Focsani si apoi le-au dat foc. Prin interventia inimosului primar, a pompierilor si a populatiei, s-au salvat o parte din bunuri. Pentru a stavili comportarea brutala a rusilor (jafuri, betii, violuri), primarul Stefan Graur a format o garda civila de 484 cetateni, organizind patrule in perimetrul orasului, ce purtau la brat banderola "Romanski Politai", asigurind partial linistea urbei. "Purtarea armatelor rusesti - arata documentele de arhiva - a fost salbatica, cu ura si dispret pentru cetatean, pentru a jefui averea publica si privata." Dupa acest prim val al "aliatilor" au urmat invadatorii straini, germani si austro-ungari. Marturiile generalului de infanterie Erik von Falkenhayn, comandantul Armatei IX germane, confirma situatia frontului in acele momente incordate. "La 18 decembrie (1916) Corpul de cavalerie se afla pe linia Ciorasti - Martinesti, pe Rimnic. La 25 decembrie, Corpul I rezerva pe linia Bogza - Gugesti. Corpul Kraft la sud, pe linia Odobasca - Tiritu - Nereju. Ploua necontenit. Ne miscam anevoie pe linia Rimnicul Sarat - Focsani, unde innamolirea carutelor si cailor este o regula. Diviziile neamtului von Morgen prin mari eforturi ajung la Patesti (azi Unirea-Odobesti). Divizia 89 Infanterie a trecut soseaua Focsani - Bolotesti. Divizia 73 austriaca a cucerit pozitiile foarte puternic aparate de romani la Odobesti. Corpul alpin a evacuat ultimele unitati inamice (n. n. romanesti) de pe Magura Odobestiului. Seara a patruns la Bolotesti si Gagesti si se indreapta in sus, pe Valea Putnei." Pe de alta parte, Alexandru Averescu consemna in notitele sale de front ca "la 25 decembrie cad in mina dusmanului orasele Focsani si Braila."
Sovejeni umiliti
Efectele intilnirii populatiei cu invadatorul sint deprimante, dureroase. Astfel, notarul N. Cosor din Soveja, raporta prefectului Putna "comuna Soveja a fost ocupata de nemti la 18 decembrie 1916. Primele patrule inamice au fost intimpinate de preot si oficialitati, ce au fost brutalizate si suduite. Primarul si subsemantul am fost grav batuti de soldatii husari si, spre bataie de joc, eu am fost pus sa car un sac de 5 duble de graunte in spate si dus un kilometru pe o ripa si pus sa strig «Romania Mare!». Toata populatia comunei a fost tratata in modul cel mai barbar, luindu-ne in ris". Emotionante sint in acest sens si insemnarile plutonerului Gh. D. Scaunas in "Amintiri reale sub baioneta germana 1916-1918", din satul Olteni (azi comuna Virtescoiu). Marele memorialist al Primului Razboi Mondial, profesorul Constantin Kiritescu nota ca "in fapt, campania din 1916 se sfirsise, retragerea reusise. Era desigur un sfirsit trist, sfisietor. Ramasese in toata tara parasite 50.000 de morminte si aproape 80.000 de raniti." Feldmaresalul Ludendorff aprecia faptul ca "noi am batut armata romana, dar n-am putut s-o nimicim, ea rezista pe Siret." Asupra Moldovei s-a abatut o iarna devastatoare, cu zapezi mari si geruri cumplite, cu efecte distrugatoare pentru toata suflarea umana, ingramadita in batrina Moldova ce reprezenta inca tara, Romania. La toate se vor adauga lipsa de locuinte, saracia, foametea si o epidemie de tifos exantematic. Prin singe si lacrimi, tara traia inca, dirza!
Profesor Cezar Cherciu
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
