Ziua statisticianului
Semnarea la 12 iulie 1859, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a OrdonanÃei Domneºti nr. 276 de infiinÃare a Oficiului Central de Statistică Administrativă , marchează momentul ,,naºterii"â"¢"â"¢ statisticii oficiale romaneºti ºi consfinÃirea acesteia printr-un act oficial.
Apărut după unirea celor două principate romane, Moldova ºi Ãara Romanească, acest Oficiu este printre primele instituÃii publice din Romania ºi unul ditre cele mai vechi oficii statistice din Europa.
De-a lungul timpului, chiar dacă nu era constituită ca organism oficial , statistica a contribuit, prin insemnările din documentele istorice, la cunoaºterea evoluÃiei omenirii .
Astfel , in documentele istorice din Ãara noastră din perioada secolelor XI-XIV, se găsesc referiri statistice despre numărul de iobagi, terenurile manăstireºti, dijme.
După constituirea entităÃilor statale, Ãara Romanească, Moldova ºi Transilvania, cand preocupările domnitorilor ºi principilor referitoare la cunoaºterea resurselor, a numărului ºi stării populaÃiei sporesc, sistemul de inregistrare se consolidează, capătă caracter permanent ºi sistematic, e din ce in ce mai diversificat ºi mai cuprinzător.
începand cu secolul al XV-lea, necesitatea unui sistem de recrutare a oamenilor in oºtile Ãărilor ºi a unui sistem de evidenÃă a perceperii diferitelor taxe a determinat generalizarea ,,urbariilor"â"¢"â"¢, a catastifelor, a listelor de dijme, a tabelelor episcopale.
De intocmirea acestora se ocupau slujitori ºtiutori de carte, desemnaÃi de domnitori, preoÃi ºi chiar domnitorii inºiºi, atunci cand puneau la indoială corectitudinea supuºilor. E cazul domnitorului Petre ªchiopul care, in anul 1591, intocmeºte ,, Catastiful de cisle de Ãărani de la toate Ãinuturi ºi curteni ºi vătaji ºi neameºi ºi popi"â"¢"â"¢. Mihai Viteazul, imediat după incoronarea ca domn a celor trei Ãări romaneºti, dispune realizarea ,,Catastifului Ãării Ardealului despre judeÃele ºi vamele ºi ocnele"â"¢"â"¢. Cu puÃin timp inainte de bătălia de la Călugăreni, acelaºi domnitor a dispus efectuarea unui ,,recensămant"â"¢"â"¢ al efectivelor sale militare- primul de asemenea rigoare cunoscut in Romania, pe un camp din apropierea oraºului Roºiorii de Vede , care poartă astăzi un nume semnificativ- comuna Scrioaºtea "" localitatea unde s-a ,,scris oastea"â"¢"â"¢.
în arhivele ruseºti de la Moscova, se găseºte, redactată in limba romană, o amplă catagrafie a Ãării Romaneºti ºi Moldovei din timpul războiului ruso ""turc din anii 1769-1774 , care cuprinde informaÃii despre capii familiilor, biserici, numărul caselor, numărul de boi, numărul de cai, numărul pogoanelor cultivate cu viÃă de vie, etc.
în anii 1785- 1786 din dispoziÃia impăratului Iosif al II-lea, in Transilvania, banat, Criºana ºi Maramureº se realizează ,,ConscripÃia"â"¢"â"¢, care prin cvasi-universalitatea informaÃiilor culese se apropie de recensămantul modern. E ºi cazul ,,Catagrafiei Moldovei"â"¢"â"¢ din anul 1803cunoscută ºi sub denumirea de ,,Cronica deuzilor"â"¢"â"¢.
Nicolae Iorga a reunit in ,,Codicele Hurmuzachi"â"¢"â"¢ documente din perioada domniei lui Constantin Brancoveanu ºi din perioada fanariotă .
După anul 1821, prin instituirea in Ãara Rpmanească ºi Moldova a Regulamentelor Organice, se efectuează ,, catagrafii"â"¢"â"¢, care pe langă rezultatul inregistrărilor, cuprind ºi metodologia după care s-a făcut inregistrarea. Organizarea ºi controlul erau in sarcina Departamentului Treburilor Dinlăuntru iar inregistrarea era făcută de proprietarul de moºie, asistat de preotul satului ºi de ºase locuitori plătitori de bir in dublu exemplar, unul pentru departament iar altul pentru carmuitorul de judeÃ. Comisia judeÃeană era alcătuită din carmuitorul de judeÃ, deputatul de judeà ºi un boier care nu poseda terenuri in acel judeÃ.
AutorităÃile timpului mediatizau aceste acÃiuni ºi făceau eforturi importante in acest sens , multiplicand inºtiiÃări care erau afiºate in fiecare localitate din Ãară ºi tipărind formularele de inregistrare ( 10 000 de exemplare in Ãara Romanească, cantitate destul de mare pentru capacitatea imprimeriilor epocii).
Unul dintre momentele cele mai importante din istoria statisticii romaneºti este Recensămantul populaÃiei din anul 1838, primul recensămant demografic autentic. El a cuprins totalitatea locuitorilor din Ãara Romanească, indiferent de varstă, sex, stare socială, etc. ºi a intrunit majoritatea cerinÃelor impuse unei astfel de investigaÃii( universalitate, inregistrare prin dialog nemijlocit cu subiectul, caracterul individual al inregistrării, iniÃierea ºi efectuarea acÃiunii direct de către autoritatea de stat). Centralizarea datelor inregistrate la acest recensămant s-a finalizat la sfarºitul lunii mai 1840 ºi rezultatele au fost publicate in ,,Almanahul Statutlui"â"¢"â"¢( parÃial) ºi in ,,Analele Parlamentare ale Romaniei"â"¢"â"¢ pe aul 1842 insoÃite de raportul final intocmit de Mihai Ghica.
Această evoluÃie in timp a pregătit momentul saltului caltativ din anul 1859 cand se trece de la formule constituite ad-hoc, determinate de cerinÃe punctuale de informaÃii, la condiÃia de instituÃie permanentă, cu atribuÃii bine definite, cu structuri centrale ºi teritoriale, cu personal ºi cu preocupări de punere in practică a unor programe de cercetare vizand nu doar prezentul ci ºi perspectiva.
înÃelepciunea ºi claviziunea domnului Unirii ºi a unor oameni politici ai vremii, precum Mihail Kogălnicean ºi Nicolae Kretzulescu ºi implicarea unor eminente personalităÃi ale gandirii economice, respectiv Dionisie Pop MarÃian ºi Ion Ionescu de la Brad au făcut ca , incă de la crearea sa, statistica oficială romanească să răspundă importantei sale meniri sociale. în anul 1863, Dionisie Pop MarÃian , declara la Congresul InternaÃional de Statistică : ,,Statistica este singurul tăram sigur pe care un Guvern prevăzător trebuie să intemeieze raÃiunea reformelor sale"â"¢"â"¢.
Profesionalismul, devotamentul, implicarea ºi dăruirea statisticienilor au consolidat prestigiul ºi credibilitatea statisticii in timp.
Statistica indiferent de subordonare ºi schimbari administrativ- organizatorice a fost ºi a rămas o instituÃie a Statului.
Procesul de reformare democratică ºi de trecere la economia de piaÃă inceput in Romania după decembrie 1989 a determinat remodelarea activităÃii instituÃiilor. Statistica oficială se numără printre primele instituÃii publice in care s-a realizat alinierea la standardele europene ºi internaÃionale.
S-au schimbat conceptele ºi instrumentele cu care statistica operează ºi pentru trecerea de la cercetarea exhaustivă la metode moderne bazate pe observarea selectivă s-a regandit intregul aparat logistic.
A fost adoptat un nou cadru legal care cuprinde principiile fundamentale ale funcÃionării statisticii oficiale in societatea democratică, respectiv OrdonanÃa Guvernului nr. 9/1992 , cu completări ºi modificări ulterioare. A fost finalizat proiectul privind Legea statisticii ce urmează a se discuta in Parlament.
Autonomia, confidenÃialitatea, transparenÃa, relevanÃa, proporÃionalitatea, deontologia statistică ºi raportul cost /eficienÃă sunt pincipiile pe care se bazează organizarea statisticii oficiale din Romania.
Statistica romanească promovează aceste principii, militează impotriva presiunilor de orice natură, recurge la o largă diseminare a datelor, plasandu-le in sfera bunului public, răspunde prompt cerinÃelor utilizatorilor ºi incearcă anticiparea celor viitoare. Se realizază astfel condiÃii ale ciºtigării increderii utilizatorilor de date statistice in legitimitatea ºi obiectivitatea statisticii.
Implementarea in statistica romanească a celor 15 principii cuprinse in Codului de bune practici al statisticii europene in următoarea periodă de timp va garanta transparenÃă sporită demersurilor statistice. Principiile Codului European de bune practice se suprapun ºi corespund intr-o foarte mare măsură standardelor internaÃionale existente, respectiv Principiilor Fundamentale de funcÃionare a statisticii oficiale aprobate de Comisia de Statistică a NaÃiunilor Unite in anul 1994 ºi de Comisia Economică pentru Europa a O.N.U.
Armonizarea metodologiilor de lucru ºi a sistemului de indicatori la standardele promovate de Uniunea Europeană, de OrganizaÃia NaÃiunilor Unite ºi de OrganizaÃia de Cooperare ºi Dezvoltare Economică, sporirea capacităÃii de prelucrare a datelor prin crearea unei reÃele informatice performante, reevaluarea mijloacelor de comensurare a realităÃilor economico-sociale a societăÃii romaneºti permit punerea la dispoziÃia utilizatorilor de date statistice, atat naÃionali: persoane fizice sau juridice, autorităÃi cat ºi internaÃionali, a unor informaÃii relevante , credibile ºi riguroase.
în perioada de preaderare la Uniune Europeană Statistica oficială a furnizat date ºi informaÃii statistice riguroase necesare procedurilor pentru incheierea tuturor capitolelor aflate in negociere, capitolul 12, cel referitor la Statistică fiind printre primele capitole de negociere incheiat .
Perioada postaderare implică evaluări ºi comparaÃii permanente cu statele membre, ºi singura in măsură să răspundă cu profesionalism ºi promptitudine, să confere consistenÃƒă ºi relevanÃă rezultatelor ºi concluziilor, este statistica.
Previziunea lui H.G. Wells, scriitor, istoric ºi sociolog englez( 1866-1946) s-a adeverit:,, într-o zi gandirea statistică va fi la fel de necesară oricărui cetăÃean ca ºi scrisul ºi cititul"â"¢"â"¢.
Cunoscutul matematician ºi statistician american Ronald Fisher ( 1890-1962) spunea:,, Către statisticieni ne indreptăm pentru a răspunde la problemele cele mai serioase puse de marile aventuri ale epocii noastre. De fiecare dată cand se intreprinde ceva important, statisticienii sunt in culise"â"¢"â"¢.
,,Ziua statisticianului"â"¢"â"¢ instituită prin Hotărarea Guvernului nr. 592/13 iunie 2002 in temeiul art. 107 din ConstituÃia Romaniei, sărbătorită in fiecare an in a doua duminică a lunii iulie, reprezintă victoria unei profesii care ºi-a caºtigat dreptul de a fi sărbătorită cum se cuvine, e un omagiu pentru istoria devenirii noastre ca instituÃie, ca profesie, ca destin uman .
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
