Arhiva

Remember Leon Kalustian (1908-1990)

Valentin Muscă
26 ian 2005 830 vizualizări
Leon Kalustian a fost un pamfletar de temut "... a ilustrat marea scoala a pamfletului romanesc a carui forta statea in elevatia expresiei..." Artistul condeiului s-a stins din viata in anonimat.

Leon Kalustian s-a nascut la 17 octombrie 1908 in Focsani. Pleaca

de tinar in Bucuresti si intra in publicistica de stinga a vremii pe usa

din fata. Dupa 1944 va petrece ani grei in inchisorile comuniste.

Revine in publicistica la sfirsitul anilor 70. A decedat la 24 ianuarie

1990 si este inmormintat la cimitirul armean din Focsani.


Printre numele mari ale publicistilor nascuti in Focsani la inceputul

secolului trecut, Leon Kalustian face o figura aparte. Paraseste de

tinar orasul Unirii si se stabileste in Bucuresti. In 1926 il intilnim deja

in presa de stinga a vremii, fiind un pamfletar de temut. "Leon

Kalustian a urmat si a ilustrat marea scoala a pamfletului

romanesc a carui forta statea in elevatia expresiei, ce folosea

spada si nu reteveiul, floreta si nu maciuca, ce respingea

grosolania si aseza in prim-plan demonstratia calma,

superioara, argumetatia temeinica, ironia fina, dar nu mai putin

nimicitoare...", il caracterizeaza criticul literar Valeriu Ripeanu, in

"Cuvint inainte" la Conspiratii sub cer deschis. Pagini de lupta

antifascista si democratica (Bucuresti, 1976).


De la presa interbelica la "Flacara" lui A. Paunescu


Apartenenta la miscarea de stinga si relatiile cu aceasta lume nu il

vor scapa de prigoana ce se abate asupra Romaniei dupa 1944.

Va petrece ani grei de temnita intre 1951-1954, 1960-1964,

cunoscind umilintele din universul concentrationar al Romaniei

comuniste. Trecut sub tacere de cei care au rescris istoria culturii

romane in perioada postbelica este "recuperat" tirziu, gratie lui

Vartan Arachelian, care il va introduce la "Flacara" lui Adrian

Paunescu in 1978. Intre 1981-1985 va publica patru volume de

Simple note. Iubind trecutul, viata pe care a petrecut-o alaturi de

oamenii epocii sale, a scris despre ei, despre viata si epoca lor. Nu

studii academice, adesea baroce si grele ca niste catedrale, din

care Dumnezeu lipseste, ci pagini efemere, aidoma unor jurnale. In

prefata la al doilea volum din Simple note tine sa raspunda celor

care ii imputau ca se ocupa mai mult de trecut: "Trecutul face

parte din existenta mea - asa cum fost - in zumzetele si

fosnetele lui, in articulatiile si desfasurarile pe care le-a avut, cu

imprejurari de viata care nu pot fi sterse sau rastalmacite, cu

oameni si locuri - ce nu suporta escamotarea - care finalmente

nu sint decit istorie si istoria trebuie scrisa cu o unica si

elementara conditie: sa fii paznic credincios al adevarului si sa

faci din el ritualitate." Un paznic al adevarului a fost Leon

Kalustian, un arhivist, care a lasat o istorie "asa cum a fost. Asa

cum a vietuit-o", cum spune autorul insusi.


Amintiri despre oameni de altadata


Opera lui Leon Kalustian nu este una sistematica, ci un amestec de

amintiri, un puzzle de documente inedite despre personalitati ale

culturii romane absente din dictionare si enciclopedii. Personajele

sale, fiinte reale, nu intra in istoria consacrata a literaturii romane,

desi ele au umplut spatiul cultural al primei parti din secolul al XX-

lea. Leon Kalustian insusi este un mare necunoscut. Nu figureaza

in nici un manual de literatura. Nici pe plan local nu i s-a rezervat un

loc mai cald. Rindurilor noastre le alaturam rindurile emotionante

scrise de profesorul Virgil Raileanu in revista "Clio de Marasesti":

"Leon Kalustian a continuat OPERA lui N. Iorga (chiar si a

causticului Arghezi), inchizind in rame de portret simplu, dar

credibil, insufletit de nobletea faptelor celui disparut si a

gazetarului de exceptie, care a fost autorul, nume de OAMENI."


O apologie a aducerii aminte


Trebuie sa subliniem ca romanul Leon Kalustian era nascut intr-o

familie de armeni, ajunsi prin vitregiile istoriei in tinuturile Vrancei,

pe care le-a parasit vremelnic pentru a se realiza ca intelectual in

Bucuresti. La anii grei ai batrinetii s-a intors la locurile primei iubiri si

in nebunia lui ianuarie 1990 se stingea in indiferenta si uitare la 24

ianuarie. O simpla nota a lui Florin Muscalu din Milcovul din 27

ianuarie 1990 anunta plecarea din aceasta lume a lui Leon

Kalustian. Lumea nu avea timp de batrini muribunzi, de oameni de

altadata. Se poate ca si acum, undeva, in acest oras, oameni care

au apartinut altor vremi sa fie pe ultimul drum si sa dispara in uitare.

Fara sa cadem in patetism, rindurile noastre se vor o apologie a

neuitarii, a aducerii aminte si a respectului memoriei celor din jurul

nostru, indiferent de origine sau religie, in mod particular al batrinilor

care sint ultimii reprezentanti ai orasului multietnic de altadata.


Ziarul de Vrancea va invita la aduceri aminte


Credem ca a sosit timpul sa ne cunoastem inaintasii, sa ne

cercetam istoria si sa o prezentam posteritatii, asa cum a fost ea in

paginile periodicelor timpului, prin cafenelele literare, in cenacluri

sau cercuri de filatelisti. Acesta este si scopul demersului jurnalului

nostru. Sa scoatem din pulberea ingrata a trecutului oameni care

au marcat vremea cu existenta lor, personalitati legate de orasul

Focsani, sa-i prezentam generatiilor postdecembriste, in speranta

ca, vazindu-le numele, vor avea curiozitatea sa deschida o carte

semnata cu acest nume.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.