Arhiva

Cum a supravietuit cultura intr-o zona defavorizata

Valentin Muscă
4 ian 2005 380 vizualizări
Un oras abandonat ruginii incearca sa supravietuiasca si prin cultura. la Marasesti, poezia si satira se fac fara caldura si apa calda, iar spectacolele au ajuns antidot împotriva saraciei. in 2005, poetul Grigore Vieru il va omagia pe Eminescu la Marasesti.

Pentru cei care cunosc doar muncitorestile tigari Marasesti si stiu despre localitatea omonima gratie Mausoleului Eroilor, descoperirea acestui oras, pentru prima oara, tine de acel gen de intilnire, unde oniricul se impleteste cu realitatea si fictiunea se topeste in fata celei din urma. Deja accesul in satul devenit oras de la o zi la alta - printr-o decizie ministeriala dupa primul razboi mondial - se face printr-o intrare abrupta din soseaua nationala si continua cu o pasarela ce pare mai mult o trambulina nereusita, de la inaltimea careia, singura priveliste ce se ofera vizitatorului este ruginiul defunctei zone industriale, un morman de fiare vechi printre care mai pilpiie cite un horn, ici, colo. O panorama ce seamana mai degraba cu intrarea in orasele secrete ale ex-sovieticei uniuni sau darapanatele depozite din jurul porturilor romanesti de la Dunare. Nici urma de viata sociala, de prezenta a civilizatiei sau vreun semn ca pe undeva ar exista o fiinta cu ceva din homo europaeus. Doar tacute siluete grabite spre soseaua nationala pentru a lua un "ia-ma nene". Ca in lumea filmelor lui Andrei Tarkovski, o lume in care nu stii care va fi urmatorul pas, nici cind. Pentru noi, urmatorul pas a fost pasajul prin fata Garii, odinioara unul din nodurile feroviare importante ale tarii, pe care-l descoperisem demult ca o gara unde normalitatea era la ea acasa. Acum, o simpla halta de provincie, in care nu opreste decit "trenul foamei", Personalul, in care si din care, urca si coboara alte umbre ale realitatii din jurul nostru, cu care ne intretaiem privirile fara sa ne privim si care nu-si imagineaza ca o persoana poate veni sa se intereseze despre viata culturala marasesteana. Cu privirile opace ale unor navetisti infrigurati intiparite pe retina si sentimentul rusinos al lasitatii prin indiferenta, ne-am apropiat de Casa de Cultura si, sincer, speram sa o gasim inchisa sau sediu PSD local, ca la Odobesti, pentru a pune capat episodului si a ne justifica dorinta de a parasi acel teritoriu si a reveni in cetatea oprisanului ce, pentru o clipa, prin comparatie cu dezolantul Marasesti, parea a fi o particica de provincie europeana.



Cultura in maniera lui Spiru Haret



Uneori cintecul cucuvelei nu este doar prevestitor de necazuri, ci si prilej de bucurie. Prima surpriza placuta fu faptul ca, la prima ora a diminetii, acest locas de cultura era deschis. La Odobesti si Panciu, aproape ca nu mai exista asemenea institutii, nici macar in cartea de telefoane. Celelalte surprize au fost de aceeasi natura si le voi consemna punctual. Daca unele institutii din Focsani tin de vreo citeva saptamini usile inchise, intr-o totala lipsa de respect fata de cititorii care ar dori sa afle cite ceva despre cultura acestui judet, refuzind sistematic un dialog cu jurnalul nostru, directorul Casei de Cultura din Marasesti, Constantin Ghinita, a acceptat un dialog interesant. Este o aproape o minune ca o asemenea institutie de cultura functioneaza intr-un oras in care apa calda lipseste de citiva ani si oamenii pun noaptea in pat sticle cu apa calda pentru a putea adormi. Conform lui Constantin Ghinita, "la Casa de Cultura functioneaza cinci formatii de dansuri moderne premiate, un grup satiric de notorietate ("Puf si Pica"), distins cu premii nationale si un cenaclu literar din 1976, "Dor de Eminescu", din care vom cita doar doua nume, despre care vom mai auzi: studenta Florentina Butnaru si elevul Teodorian Voineag. Sub acoperisul institutiei noastre se afla si Muzeul Veteranului Roman, inaugurat de ziua patronului spiritual al orasului, Arhanghelul Mihail, la 8 noiembrie, anul acesta. De asemenea, am primit din partea familiei Petrut un important fond de obiecte si documente ce au apartinut actorului Emanoil Petrut (nascut in Marasesti). Printre acestea se gasesc citeva dosare cu poezii ale regretatului artist, pe care intentionam sa le publicam". Aceasta performanta ar putea fi imitata si de alte institutii de cultura din Vrancea, care s-au profesionalizat in vaicareala si intins mina la pomeni de la Guvern.



Publicatii marasestene



Nu trebuie trecut cu vederea ca viata culturala de aici este legata de Casa de Cultura si acest locas este pivotul in jurul caruia se invirte cam tot ce tine de cultura in acest oras. La promovarea culturii pun umarul si dascalii si elevii scolilor din Marasesti. Daca adaugam ca, de opt ani, in acest oras, economic inexistent, social delabrat, politic umilit, se editeaza o revista istorica, "Clio de Marasesti. Revista de istorie si arta" (editata de Nicoleta Rusu), o revista liceala, "LicEul Meu" (red. sef Carmen Bostan), una scolara, "Bucuria copiilor", ati putea crede ca facem un exercitiu de literatura SF, ceea ce nu este cazul. Nu putem sa nu amintim unul dintre autorii vrinceni contemporani cei mai cunoscuti, nascut in Marasesti, este vorba de scriitorul Mircea Novac, autor a peste 20 de romane inspirate din viata marinarilor.


Dupa cum spune Constantin Ghinita, anul 2005 va debuta la Marasesti cu o manifestare dedicata Poetului National - Mihai Eminescu, la care, invitati de onoare vor fi poetii din Moldova de peste Prut. Delegatia romanilor din Moldova va fi condusa de poetul Grigore Vieru.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.