VIDEO + Foto | Tradiţii şi obiceiuri din Joia Mare, în Vrancea Arhaică
Joia Mare, numită şi Joia Patimilor, este ziua în care gospodinele vopsesc ouăle în roşu, galben, verde sau albastru. Culoarea roşie este cea mai folosită deoarece reprezintă sângele lui Iisus Cristos, răstignit pe cruce, pentru mântuirea omenirii. Legenda spune că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat coşul cu ouă lângă cruce şi acestea s-au înroşit de la sângele care picura din rănile lui Iisus. Domnul, văzând că ouăle s-au înroşit, ar fi spus celor de faţă, „De acum înainte să faceţi şi voi ouă roşii şi împestriţate întru aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut şi eu astăzi”.
Vizionați în VIDEO de mai jos între minutele 27:09-30:53 știrea descpre încondeiatul ouălor în Joia Mare în Vrancea la emisiunea de știri Focus ora 8 din 13 aprilie 2023
VIDEO:PrimaTV Romania
Conform tradiţiei, ouăle se înroşesc în Joia Mare. Joimăriţa este spaima fetelor care se grăbesc să toarcă toată cânepa şi să înroşească toate ouăle, ca să nu le prindă această zi cu treburile neisprăvite.
La Vintileasca, unde tradiţiile se păstrează cu sfinţenie de sute şi sute de ani, două meşteriţe vestite în încondeiatul ouălor sunt pregătite să destăinuie ucenicelor, cum se „scriu” ouăle de Paşti, cum se pregătesc culorile din plante puse la uscat din vară: galben din coji de ceapă, roşu din sovârf şi flori de măr roşu sălbatic, verde din coji de nucă, movul din bobiţe de soc copt. Secretul ouălor frumoase este apa în care ele se fierb, adusă de la fântână. Acest obicei este transmis din generaţie în generaţie, aşa cum s-a întâmplat şi în familia Chivuţei Trestianu, care a învăţat de la mama ei.
- Ce folosiţi la încondeiat? întreb
„Folosim ceara şi cu condeiul care este făcut dintr-o ţevişoară. Băgăm păr de porc pe ţevişoara asta şi strângem aicea şi-l înfăşurăm cu câlţi, să stea ceara. Îl băgăm în ceara fierbinte, îl lăsăm puţin, aşa, şi încondeiem...”
- Care este modelul dumneavoastră preferat?
„Am mai multe, fierul plugului, codiţa rândunicii, Luceafarul. Modelele folosite sunt toate inspirate din natură: pânza păianjenului, coarnele cerbului, copita calului, unghia caprei, miezul de nucă, rădaşca, vechi de sute de ani, iar culorile tradiţionale sunt roşu, galben, verde mov. După încondeiat urmează fierberea ouălor, întâi în coaja de măr sălbatic, care le dă culoarea galbenă, după care se fierb - aşezate într-un ceaun, un strat de frunze, un rând de ouă, un strat de frunze de măr roşu şi flori de sovârf, timp de 30-40min”, mai spune tanti Chivuţa Trestianu.
Nicoleta, nepoata Chivuţei, a încondeiat primul ou când nu învăţase încă să scrie..
„Am învăţat să încondeiez de la bunica mea. Când eram mică, ea încondeia şi mie mi-a plăcut. Am încercat şi eu si pot să spun că-mi iese destul de bine. Acum lucrez modelul Luceafărului, care are o semnificaţie foarte importantă, deoarece, după Luceafăr s-au ghidat cei Trei Magi atunci când au vrut să-l găsească pe Mântuitorul nostru Iisus Cristos”, spune Nicoleta.
Cel mai greu model, „Calea Rătăcită”, lucrat de o singură gospodină de la Neculele, Vicuţa Fifere, care a învăţat-o şi pe fiica ei, Ana. Desenul este făcut dintr-o linie neîntreruptă, care trebuie sa ajungă de unde a pornit, fără să se întretaie.
„<<Calea Rătăcită>> semnifică drumul pe unde a umblat Maica Domnului să caute un loc unde să-l nască pe Iisus Cristos”, spune Vicuţa Fifere, ale cărei ouă încondeiate au fost premiate la concursurile organizate de Sfintele Paşti.
Încondeiate în Joia Mare ouăle ţin mai mult, fără să se strice, spune o vorbă din bătrâni.
Anul acesta meşteriţele de pe Valea Râmnicului Sărat şi din Soveja, au fost invitate la Focşani unde le-au arătat copiilor cum se încondeiază, tradiţional, ouăle.
Meşteriţele au venit însoţite de elevii lor. De la Jitia a venit doamna Florica Ţăpor, iar de la Soveja, doamna Ţica Geană.
„Aceasta este floarea căpşunii, un model mai uşor de făcut pentru cei care vor să înveţe mai repede, pentru începători. Modelul care îmi place mie cel mai mult, şi-l fac cel mai des, este floarea Paştelui”, spune meşterul popular Florica Ţăpor.
Meşteriţa a învăţat de la 5-6 ani să încondeieze ouă şi spune că a „furat” meseria de la bunica ei şi de la vecina de lângă casă. Acum îi învaţă pe copii din sat să ducă tradiţia strămoşească mai departe.
Pentru Bogdan Trifan, elevul dumneaei, această îndeletnicire a devenit o adevărată pasiune. În timp a adunat multe modele vechi de sute de ani, păstrate de iubitorii de frumos până-n ziua de azi.
„Am destul de multe modele inspirate din natură şi destul de colorate, fiind bogate în albastru, roşu, verde...”
- Ai un model preferat? întreb
„Da, am un model preferat, frunza de stejar stilizată”, spune Bogdan din satul Cerbu.
Din satul Cerbu a venit şi Maria care a învăţat să încondeieze ouă când nu împlinise 6 ani. Cea care a îndrumat-o a fost bunica ei, doamna Florica Ţăpor, cunoscuta meşteriţă populară din zonă. Acum, Maria îşi învaţă colegele de şcoală să pregătească ouă frumoase pentru Paşti.
De la Soveja, o zonă bogată în tradiţii, a venit şi Georgiana, însoţită de meşteriţa Ţica Geană.
- De la cine ai învăţat? întreb
„De la doamna Ţica Geană...”
- E greu?
„Puţin, la început. Trebuie să ai talent, da. Este o tradiţie, în primul rând, şi tradiţiile trebuie menţinute”, spune Georgiana din Soveja.
Elevii focşăneni, care au trecut pe la Galeriile de Artă, păreau prea puţin interesaţi de frumuseţea acestui obicei. Şi totuşi..., surpriza zilei a fost un Puşti simpatic, din Focşani, care privea cu încântare ouăle colorate din coşuleţe.
- Îţi plac ouăle? întreb
„Da, foarte mult...”
- De ce?
„Pentru că sunt colorate şi au diverse modele.”
- Ai vrea să lucrezi un ou? întreb
„Da, da!” spune Puştiul zâmbind.
Ouăle încondeiate în Joia Mare sunt duse la biserică, în prima zi de Paşti, unde sunt binecuvântate de Preot. ( Janine VADISLAV )
