VIDEO | Meșteri în încondeiatul ouălor din comuna Vintileasca
Joia Mare e ziua ouălor roșii vopsite natural în droghiță (galben) și în flori de sovârf sau de măr pădureț (roșu), vopsite in gallus sau în culori moderne pentru uz alimentar.
Aceasta prin tradiție, deoarece, pentru a face față solicitărilor, meșterii din satele comunei Vintileasca încep încondeiatul înainte de ziua de joi și termină în sâmbăta Paștelui pentru că sunt mulți doritori a avea asemenea frumuseți pe masa înziua de Paști.
În satele comunei Vintileasca încondeiatul este meșteșugul artistic traditional cel mai răspândit. Fiecare sat își are meșterii săi; meșterii, că la noi și bărbații încondeiază ouă.Nenea .Dumitru Colniceanu (al lui Jâdănelu), rumânul lui tanti Miți, a încondeiat de tânăr. Mărturia meșteșugului său și al fiicei sale, Iftinca-58 de ani-,a rămas pentru vecie în documentarul de televiziune Zestrea Românilor.
Foto: Dumitru Colniceanu (al lui Jâdănelu), a încondeiat de tânăr. Acum la 94 de ani și nu mai încondeiază, dar fiica sa, Iftinca, și fiul său, Ionel, i-au moștenit meșteșugul și cei doi frați îl practică și azi.
Foto:Iftinca, fata lui nenea Dumitru Colniceanu din Vintileasca meșteră la încondeiatul ouălor
Foto:Ionel fiul lui Nenea Dumitru Colniceanu (al lui Jâdănelu) meșter în încondeiatul ouălor în Vitileasca ca și sora sa Iftinca
VIDEO:Meșterul în încondeiatul ouălor din Vintileasca, Ionel Colniceanu într-o demonstrație practică
Azi, nenea Dumitru are 94 de ani și nu mai încondeiază dar fiul său, Ionel, a moștenit meșteșugul și cei doi frați îl practică și azi. Ei păstrează izvoade vechi : Luceafărul (Lumina călăuzitoare spre adevăr), Oița ( păstoritul, mijlocul principal de trai al mocanului), Vârtelnița (Roata Lumii), Floarea Paștelui, Calea (Cărarea) Rătăcită (calea vieții, calea celor trei magi către locul nașterii lui Iisus), Frunza de arțar.
Azi, nenea Dumitru are 94 de ani și nu mai încondeiază dar fiul său, Ionel, a moștenit meșteșugul și cei doi frați îl practică și azi.Ei păstrează izvoade vechi : Luceafărul (Lumina călăuzitoare spre adevăr), Oița ( păstoritul, mijlocul principal de trai al mocanului), Vârtelnița (Roata Lumii), Floarea Paștelui, Calea (Cărarea) rătăcită (calea vieții, calea celor trei magi către locul nașterii lui Iisus), Frunza de arțar.
Ioana (Onița), nevasta lui Ionel, e tare mândră de bărbatul ei. ,,De! Un bărbat meșter popular e o avere azi la casa omului!,,
Steluța Rusu (Țuțui) de 42 de ani, se trage din părinți din satul Poiana Stoichii. S-au mutat apoi Sub Stejic dar sufletul lor a fost tot în satul de baștină; acolo a învățat ea meșteșugul încondeiatului de la nea Stan Stăruială-Dumnezeu să-l odihnească!-împreună cu verișoarasa, Anicuța Stăruială, nepoata lui nea Stan, și cu sora sa, Colniceanu Sofica. Au mai ”furat”, izvoade în zilele de Paști, de pe ouăle duse pe masa la mânăstirea Poiana Mărului.Mergeau la femeia cu lumânările, cereau foaie și creion și ”furau”, izvoadele înainte de a se strânge darurile de pe masa.Povestește că i-a fost așa de drag să învețe încât a furat toate cele pentru încondeiat de la un verișor, Gavrilă, s-a dus cu ele acasă și s-a pus petreabă. Nu a durat mult, condeiul nu mai lăsa ceară pe ou. Și-a imaginat că l-a stricat, l-a dus înapoi și tot aștepta marea pedeapsă pentru fapta sa urâtă. Dar toți au iertat-o. Nu se stricase nimic, doar că ea nu știa cât de mult se încălzește ceara așa că se închega . ”Condeiul era doar îmbâcsit cu ceară” . Întâmplarea asta i-a dat curaj și ambiție și în curând, folosind ouă crude pentru ca apoi să poată fi folosite în bucătărie a reușit. Nu mai era astfel plină de teamă că o va certa mama pentru risipă.
Steluța Rusu încondeiază izvoade din satul Poiana Stoichii:Frunza de arțar, Miezul nucii (crucea, credința, spiritul), Colții lupului (forță, apărarea a ce e al tău), Frunza de stejar în mai multe variante (rezistență, putere, veșnicie), Luceafărul Mare (lumina călăuzitoare), Vârtelnița (roata care pune lumea în mișcare ,renaștere).
Mulți meșteri populari care încondeiază ouă de Paști sunt la Vintileasca. Sper că voi găsi momentul și locul pentru povestea fiecăruia dintre ei.
La mesele de Paști se mănâncă ouă roșii, cele încondeiate se duc pe masă la biserică la sărbătorile Învierii sau în dar nașilor când ”se merge cu pască” la nași sau se păstrează pentru anul care vine: dacă ouăle vor fi pline, va urma un an ”plin”, dacă ouăle vor fi seci, anul va fi și el ”sec” .
13.04.2023
Prof.Stana Georgescu-Apostu
