Viața satului

Foto | Tradiții și obiceiuri de Sfântul Dumitru în Ţara Vrancei     

Janine VADISLAV
27 oct 2020 3509 vizualizări

Pe 26 octombrie întreaga creştinătate ortodoxă sărbătoreşte pe unul dintre cei mai iubiţi sfinţi, Sfântul Dumitru, cunoscut în popor şi sub numele de Sânmedru, Sâmedru, ori Sumedru. În Vrancea se spune că dacă Sfântul Gheorghe patronează prima jumătate a anului, Sfântul Dumitru, izvorâtorul de Mir, patronează cealaltă jumătate şi anume iarna şi lunile friguroase. După această zi tot gospodarul ştie că vremea începe să se schimbe, căldura intrând în pământ şi lăsând loc frigului.

În Vrancea Arhaică, cocoţată pe vârf de munte, unde iarna patronată de Sânmedru, ţine câte 6-7 luni, tradiţiile şi obiceiurile, vechi de sute şi sute de ani, sunt respectate cu sfinţenie. Până la această zi, majoritatea plantelor, care acoperă pământul, se usucă, iar Sfântul Dumitru, protectorul păstorilor şi al turmelor de oi, desfrunzeşte pădurile.

Dacă în grădină, au rămas flori ne culese, cea mai frumoasă dintre ele nu o rupe. Din bătrâni se spune că frumuseţea ei alină durerea sufletelor celor morţi, despărţiţi de cei dragi pe neaşteptate. În această zi gospodinele împart de pomană copiilor fructe şi colăcei, să se bucure de mirosul bucatelor rudele trecute la cele veşnice.  

              

„În fiecare an de-abia aşteaptă copii să vină ziua de Sfântul Sumedru, să împărţim pomana. Am pregătit mere, struguri, nuci pere, colăcei”, spune Lenuţa Ene, care vine cu coşul plin de bunătăţi.

- Când aţi pregătit coşurile? întreb.

„De ieri le-am pregătit, cu tot ce trebuie, şi le-am împodobit cu crizanteme, florile toamnei, spune o bunicuţă mândră tare de costumul tradiţional pe care-l poartă. Dăm de pomană la focul lui Sumedru,  dăm la copii, asta-i bucuria lor şi tradiţia pe care noi o respectăm cu sfinţenie”.

Corina, o copiliţă de câţiva ani, vine la focul de Sumedru, cum se spune la Soveja, de când era mică, adusă de mama ei.

„Ca să primesc mere, pere, prune, colacei...”, spune fetiţa zâmbind.

La Cîmpuri, în deal, stăpânii oilor se pregătesc să-şi ia animalele acasă. Unii însă le lasă la tomnat, până dă prima zăpadă,  mai ales că vremea e bună, iar poienile sunt pline de verdeaţă. Primul care vine este Ciprian, curios să-şi vadă oile, mai ales că este al doilea an, de când le-a cumpărat ...

„Ce facem, luăm oile acasă, sau le mai lăsăm la dumneavoastră?”  

„Nu le lăsaţi până ninge?” întreabă baciul.

„Le lăsăm, dar cât costă, tot ca anul trecut ne luaţi?” 

„Tot ca anul trecut, 50 de bani de oaie pe zi.”

Oile sunt frumoase, semn că au fost păscute bine, aşa că Ciprian le lasă ştiind că sunt pe mâini bune.

- Câte oi aveţi de toate? întreb.

„20 de oi, sunt începător, dar mă pricep la ele”, spune tânărul.  

- Vreţi să faceţi din creşterea oilor o afacere? întreb. 

„Da, sper să meargă. Dacă faci brânză bună, ai clienţi.”

- Se câştigă?

„Se câştigă, da”, mai spune Ciprian.

Odată tocmeala încheiată, baciul îşi invită oaspeţii la o gustare, ultimul caş şi urdă din anul acesta.

Ziua de Sfântul . Dumitru este şi Ziua Soroacelor. Bătrânii spun că această zi trebuie să te găsească cu toate datoriile înapoiate altfel le dai dublu înapoi şi vei fi dator încă un an de acum încolo şi fără spor la bani. Îmbrăcată în straie de sărbătoare, Marcela pleacă de dimineaţă de-acasă dar, înainte de-a merge la biserică, trece să înapoieze banii luaţi cu împrumut de la mătuşa ei.

„Tanti Lia!” 

„Da!” 

„Eşti acasă?”

„Da ce te-aduce aşa dimineaţă la mine?” 

„Păi am venit s-aduc datoria. Tradiţia spune că Sfântul Dumitru să nu te prindă cu datorii, c-o să meargă rău tot anul”, spune Marcela, înapoind banii.

Spre seară, în Soveja, se aprind focurile. Flăcăiandrii sar peste jarul încins arătând fetelor cât sunt de curajoşi. Nici fetele nu se lasă mai prejos..., saltă poalele şi sar peste focul care arde încă. Focul protejează de boli, apără de necazuri şi ţine la distanţă animalele sălbatice care pe timpul iernii coboară din codrii, după mâncare.

De Sfântul Dumitru se fac previziuni legate de iarna care stă să vină. Iarna anevoioasă este prevestită de luna plină şi de nori în noaptea Sfântului Dumitru. Un cer senin  însă prevesteşte o iarnă uşoară. (Janine VADISLAV)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.