Foto | Teofil Dascălu, tânărul fermier din Tătăranu Vrancea, „creierul” unei afaceri de succes în agricultura județului
Un tânăr fermier din Vrancea a reuşit într-un an de secetă cumplită să-şi salveze mare parte din culturi cu ajutorul sistemului de irigaţii. Investiţia a fost realizată cu fonduri europene, nerambursabile, în valoare de 1.700.000 euro, de apa pompată beneficiind şi fermieri mai mici din zona care - pe secetă - s-au salvat de la faliment. Pentru a obţine profit foarte bun, tânărul fermier mai are o strategie, vinde recolta în trei perioade ale anului: 33% din producţie în perioada ianuarie-februarie pe contracte futures, 33% în perioada recoltatului şi 33% în anul următor, la început. În felul acesta reuşeşte să beneficieze de un câştig ponderat, dar sigur, iar spaţiile de depozitare, pe care le are, îi permit să nu vândă în perioada recoltatului, când preţurile sunt mai mici. Mai mult, zilnic urmăreşte bursa pentru a vinde la cel mai bun preţ. La 35 de ani administrează un grup care reuneşte şapte asociaţi, 5 Organizații ale Utlizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI-uri) şi exploatează 4.300 ha pe raza judeţul Vrancea, unde a pus bazele unui sistem de lucru axat pe tehnologii performante şi pe eficienţă economică. Pentru el agricultura este un mod de viaţă pentru care s-a pregătit încă de pe băncile liceului.
Pasionat de agricultură încă din liceu, domnul Teofil Dascălu şi-a continuat studiile la Facultatea de Agronomie din Iaşi, oraşul său natal. În 2007, timp de şase luni, a avut o experienţă în agricultură în SUA - unde spune că a fost foarte interesant, - după care a primit bursa Guvernului şi a făcut masterul în Italia. La finalul studiilor, a primit propunerea de a fi manager de fermă in comuna Tătăranu, judeţul Vrancea, unde a stat aproape trei ani, după care a pus bazele propriei societăţi. A început cu 480 ha împreună cu un consultant şi patru operatori. Experienţa căpătată în SUA a aplicat-o în Vrancea, într-o zonă cu sol dificil, slab calitativ, cu ploi puţine pe timp de vară, dar nu s-a dat bătut şi a reuşit.
„Erau terenuri complet abandonate după inundaţia din 2005, terenuri care trebuiau destufizate, lucrate, fertilizate. Erau ani în care fiecare teren era 300 euro. Am început să investesc foarte mult în sol, să tratez solul ca pe o resursă şi nu ca pe o mină din care să extrag resursa. În anii 2009 - 2010 producţia generală la grâu era de 3 t/hectar, iar acum, în condiţii, 7 t/hectar constant şi încă mai cred că avem loc până la 10-11 t/hectar, cum se produce în lumea civilizată. A reuşi, e simplu, trebuie să ai 3 caracteristici: să fii perseverent, autodidact şi să priveşti munca ca un mod de a fi”, spune ing. Teofil Dascălu.
N-a fost uşor, dar perseverenţa este mama reuşitei
„Am început cu 430 ha, din care 230 ha erau în proprietate asociaţiei şi 200 ha luate în arendă. Lucram cu utilaje vechi, tractoare aduse din afara ţarii, second hand”, spune ing. Teofil Dascălu.
I-au trebuit 5-6 ani să-şi creeze o echipă în care sa aibă încredere, cu care să poată ajunge în punctul în care se află acum. Este adeptul zicalei, „omul sfinţeşte locul”. A ştiut de la început ce trebuie făcut, cum o să fie în 10 ani, cum o să fie în 20 de ani....
„În primul rând să-ţi faci o fermă profitabilă şi nu bazată pe subvenţii; în lipsa apei nu poţi fi profitabil. Să fii interesat, pro-activ, autodidact şi perseverent şi totul se rezolvă!” spune fermierul din Tătăranu.
Recoltele mici, obţinute din cauza cantităţii reduse de apă în sol, l-au convins sa acceseze fonduri europene, destinate organizaţiilor de irigaţii.
„Aceste organizaţii sunt de fapt nişte ONG-uri, în care sunt asociaţi fermieri dintr-o anumită zonă. În cazul nostru avem 7 fermieri. Sperăm ca anul acesta să mărim suprafaţa de irigat”, spune domnul Valeriu Făcăeru, consultant juridic la ferma Tătăranu. ”Sunt două proiecte realizate cu fonduri europene în valoare de 1. 700.000 euro. Finanţarea este nerambursabilă, fermierul contribuind cu forţa de muncă, cu consultanţă, alte cheltuieli neprevăzute”.
Apa au primit-o de la Staţia de pompare care ţine de ANIF Vrancea, apă trasă direct din Siret şi pompată în canalul principal de aducţiune.
„Staţia lucrează în sistem automat şi deserveşte o suprafaţă de 951 ha. De fiecare dată, când deschizi un consumator în câmp, staţia porneşte automat, singură îşi reglează viteza la motoare. Pe telefon, mă loghez la staţie, are un server mic, router şi am aplicaţii”.
Staţia deserveşte suprafeţe de porumb, soia şi floarea - soarelui. În sezonul agricol 2021 - 2022 s-au utilizat 1.213.740 mc apă. Practic, staţia a început să funcţioneze la capacitate deplină în acest an agricol.
„Avem în momentul actual un număr de patru pivoţi, însemnând instalaţii de irigat care iriga o anume suprafaţă prin rotire, la înălţimea plantelor de cultură. În felul acesta apa cade direct pe plante, sau pe pământ deci, nu se mai evaporă.”
- Ce se întâmplă când termină treaba?
„Ea se opreşte la fel, în regim automat”, spune dispecerul staţiei.
Chiar dacă au avut apă, şi culturile din această zonă au fost stresate de arşiţă, dar au trecut relativ cu bine peste aceasta perioadă dificilă.
„Trebuie să avem în vedere că seceta nu mai poate fi înlăturată. Schimbările climatice se petrec şi vor continua, astfel încât, diferenţe foarte mari în clima pe care o avem vor fi din ce în ce mai prezente. Efectele secetei pot fi înlăturate nu doar prin irigaţii pentru că irigaţia presupune o strategie pe termen foarte lung 30-40-50 de ani. Consider că la nivel naţional, judeţean, la nivel de provincie, irigaţia nu reprezintă, de fapt, efectiv o soluţie. Din acest motiv trebuie gândită o strategie pentru a evita efectele secetei: lucrări făcute într-un mod minim variabil, cu costuri cât mai mici astfel încât, în cazul unui fenomen de acest gen, să fii protejat: să te asiguri la secetă, efectiv îţi încasezi poliţa de asigurare; metode moderne de însămânţare a norilor, pentru a avea precipitaţii, supravegherea foarte atentă a imaginilor din satelit privind rezerva de apă din sol. Toate acestea sunt informaţii gratuite pentru toţi fermierii”, spune domnul ing. Dascălu.
La Tătăranu, fermierul a preluat ruinele unei fabrici de zahăr care şi-a schimbat pur şi simplu imaginea. În locul ruinelor au apărut secţia de mecanizare, spaţii de depozitare, laborator pentru controlul cerealelor, birouri. Compania este în totalitate digitalizată, are staţie de irigat, staţie meteo şi cu senzori la sol, care determină pornirea pivoţilor, care asigură apa necesară pentru 2000 ha. Are alături 7 asociaţi şi o echipă de 25 de angajaţi permanenţi, cu media de vârsta de 35 de ani, cărora le asigură confortul material şi nu numai, pentru a putea da randament maxim. De la început a avut colaboratori dedicaţi muncii, iar unul dintre ei i-a devenit chiar prieten.
„Lucrez împreună cu Teofil din 2010. El a venit în calitate de director, şef la ferma cu care colaboram la acea vreme. Am devenit colegi, să zic aşa, de atunci, din 2010”.
- Cu ce v-a convins? întreb
”Cu ambiţia lui de a face lucruri mari. E un coleg bun, e un coleg corect şi, ce să mai zic, ambiţios, cu dăruire de muncă”, mai spune domnul Valeriu Făcăeru, consilierul juridic al fermei.
Domnul Teofil Dascălu are un alt mod de a privi ceea ce face, care se înscrie într-un context mai larg..
„Nici nu este o afacere, ci un mod de viaţă”, spune fermierul.
- Dragoste, sau pasiune pentru agricultură? întreb
„Nici dragoste, nici pasiune, este un mod de a fi. A fi fermier sau agricultor presupune să ai cu totul altă viaţă, comparativ cu cei care au un job de la 8 la 5.”
Domnul Teofil Dascălu este pregătit să împărtăşească din experienţa sa de fermier celor care doresc să lucreze în domeniu. De altfel, este singurul care primeşte în practică elevi din şcolile profesionale, cărora le acordă şi burse. Sfatul lui pentru tinerii care doresc să se implice în agricultură este, „Să aibă mintea deschisa la tot ce se-ntâmplă şi să privească lucrurile care se întâmplă nu doar pe cele de astăzi, să privească în ansamblu, strategic, în ani, să aibă viziune. ( Janine VADISLAV )
Vizionați în VIDEO de mai jos un reportaj pe subiectul articolului publicat în cotidianul nostru, difuzat în emisiune de știri Focus a postului de televiziune Prima TV-ediția de miercuri 05 octombrie 2022.Reportajul referitor la subiectul”Teofil Dascălu, tânărul fermier din Tătăranu Vrancea, <<creierul>> unei afaceri de succes în agricultura județului” poate fi vizionat în cadrul emisiunii Focus între minutele 20:30-23:07
VIDEO:PrimaTV Romania
Citiți și vizionați și:VIDEO | Tărâmul Fermierilor de Mâine: Teofil Dascălu, fermierul care a redus costurile cu ajutorul digitalizării