FOTO | În Vrancea, lipsa precipitaţiilor pune sub semnul întrebării recolta de păioase
Fermierii vrânceni au început anul agricol 2021-2022 cu dreptul şi cu speranţa că vor obţine recolte la fel de bune ca în 2021, dar lipsa zăpezii de peste iarnă si a ploilor din primăvară le-a dat socotelile peste cap. Deşi au mai fost ploi cu o cantitate de 15-20l/mp în ultima perioadă, deficitul de apă în sol este încă destul de mare, iar rezultatele se văd în câmp, mai ales în partea de sud şi de est a judeţului.
Fermierii mari şi mici se tem că vor pierde din nou bani, cantitatea de grâu la ha fiind estimată - la o primă evaluare - la 1500- 2000 kg/ ha. Cea mai mare temere a oamenilor este că preţul pâinii ar putea creşte din nou. Lipsa precipitaţiilor pune sub semnul întrebării şi recoltele de porumb şi floarea soarelui.
„Un spic normal - diferă în funcţie de soiuri - ar trebui să aibă între 18-28 boabe. Uitaţi-vă la ăsta, care are 15-16 boabe, să vedeţi unde stăm. Iar ăsta are undeva la 10-12 boabe pe spic,” spune domnul Virgiliu Bobocea, consilier D.A.J. Vrancea, impresionat de situaţia găsită în teren.
- Ce recoltă estimaţi? întreb
„Recolta poate să fie undeva între 35-50 la sută...”.
- Şi calitatea?
„Calitatea va fi slabă, din acelaşi motiv, lipsa precipitaţiilor”.
În Vrancea s-au semănat 40 000 ha de păioase cu speranţa că agricultorii vor da lovitura şi în acest an. Numai că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din câmp. La mijlocul lui iunie grâul trebuia să aibă 70-80 cm. înălţime, iar spicul 7-8 cm. Domnul Florin Cucoş a mizat pe o recoltă bună de grâu investind 4000 lei pe hectar. Acum se gândeşte dacă scoate măcar un sfert din bani.
„Acuma, cum este crescut, e aproape zero”.
- Mai aveţi ce culege? întreb
„Nu, dar nici nu-l prinde combina”.
- Bani pierduţi? întreb
„Nu-i vorba doar de bani pierduţi, toate muncile pe care le-m făcut sunt în zadar. N-am avut ploi în primăvară, mă mir şi de ăsta, cât a ieşit: 1 cm. spicul, mai putem mânca pâine de-aicea?”, se întreabă retoric domnul Cucoş.
Oamenii spun că cel puţin în această zonă culturile puteau fi salvate, dacă s-ar fi irigat cu apă din râul Putna, adusă prin Canalul Sturza, canal de care nu s-a mai interesat nimeni de 30 de ani. Sau din Siret, dacă s-ar fi finalizat lucrările inaugurate cu mare fast de prim- ministrul României, doamna Viorica Dăncilă, după care, ministrul agriculturii, domnul Petre Daea, „arunca Siretul” pe câmp.
„Am ajuns să ne rugăm la Doamne, Doamne să ne plouă, să se facă ceva. Uitaţi, e sec, ăsta nu-i bob crescut”, mai spune domnul Florin Cucoş.
Speranţe mari nu sunt nici la orz, hrana de bază pentru animale. Deşi culturile arată mai bine decât cele de grâu, specialiştii spun că spicele au o dezvoltare slabă.
„Greutatea hectolitrică este foarte proastă. Vor fi producţii undeva la jumătate, poate chiar 40 la sută, faţă de anul trecut...”
- Adică?
„Estimăm undeva la 2 t/ha”, mai spune domnul inginer Virgiliu Bobocea, consilier D.A.J. Vrancea.
Probleme sunt şi la culturile de porumb şi pe alocuri la floarea soarelui. Deşi au fost ceva ploi în ultima perioadă, deficitul de apă în sol nu s-a micşorat. Culturile sunt monitorizate de către echipele de specialişti din cadrul Direcţiei Agricole Vrancea. ( Janine VDISLAV )
