FOTO | În a treia zi de Crăciun, în Vrancea se dau de pomană Pâinicile Sfântului Ştefan
În a treia zi de Crăciun, Biserica ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Apostol Întâiul Mucenic şi Arhimandrit Ştefan, cel care a vestit şi a mărturisit credinţa în Hristos. Ştefan a fost unul dintre ucenicii lui Iisus Hristos, care îl urmau pretutindeni şi care au asistat direct la faptele sale. Sfântul Ştefan era de neam ales şi provenea din seminţia lui Avraam. Numele lui este de origine grecească - Stephanos - şi înseamnă „coroană”, „ghirlandă”, sau „cunună”. Având harul divin de a face minuni, Sfântul Ştefan a stârnit mânia autorităţilor iudaice, care l-au chemat la judecată în faţa Sinedriului, acuzându-l de blasfemie, dar şi de faptul că strica Legea lui Moise. El a fost condamnat la moarte prin lovire cu pietre în anul 33, deschizând drumul unui impresionant şir de martiri creştini, pedepsiţi pentru credinţa lor.
În această zi, în care-l prăznuim pe Sfântul Ştefan, gospodinele din Vrancea coc pâinicile lui Ştefan care se dau de pomană copiilor. Ne-am oprit - să vedem cum se face - la casa Iuliei Năstase, pentru care credinţa şi tradiţiile strămoşeşti sunt sfinte.
- Ce faceţi acolo?
„Fac pâinicile Sfântului Ştefan din făină, drojdie, sare şi apă călduţă, să aibă spor la crescut.”
Imediat, Iuliei îi vin ajutoare în bucătărie, nepoata de soră şi Cătălin, fiul mai mare.
„Ce faci mătuşico, ai pregătit deja de frământat?” întreabă nepoata.
„Tu ştii ce înseamnă acest obicei?” spune Iulia.
„Mi-a spus mama că sunt pietrele cu care a fost lovit Sfântul Ştefan.”
„Uită-te bine, când vei fi mare să ştii şi tu să faci pâinicile Sfântului Ştefan, să duci tradiţia mai departe”, îşi sfătuieşte Iulia nepoata.
În această zi nu se coase, nu se spală, nu se face curăţenie. Bătrânii spun că cine munceşte astăzi, îşi alungă singur norocul din casă. Dacă totuşi e nevoie să dea cu mătura prin casă, trebuie să ducă gunoiul la pomi, ca să fie roditori. Neapărat să ţină bani în buzunar.
„Cătălin, ce-ai făcut?” îşi întreabă Cristinel Năstase fiul care dă cu mătura prin bucătărie.
„S-a făcut un pic de mizerie şi a trebuit să mătur”, spune Cătălin.
Am înţeles acum de ce ai măturat de Sfântul Ştefan. Trebuie să-ţi dau un bănuţ, să fie plătit şi să mergem cu gunoiul la rădăcina unui copac, să-l punem acolo.”
Pentru sporul casei şi pentru însănătoşirea rudelor cu probleme mari de sănătate, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune şi iertare. Cei care sunt certaţi cu prietenii, vecinii, fraţii, rudele, trebuie să se împace. Şi cei doi veri, care se cam ciondănesc de obicei, azi îşi cer iertare.
„Cătălin, te rog să mă ierţi că am fost răutăcioasă cu tine... Mă ierţi”?
„Da”.
Când aluatul e crescut bine, gospodina pregăteşte tava, potriveşte flacăra la cuptor, după care nu-i mai rămâne decât să aştepte, vreo 35 de minute ca totul să fie gata.
Calde încă, pâinicile, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan, unse cu miere de albine, sunt date de pomană copiilor.
- Aşa-i obiceiul? întreb.
„Aşa e obiceiul şi datina străbună pe la noi”, spune Iulia Năstase care, însoţită de soţul şi de băiatul mai mare, grăbesc către casa unde un copil aşteaptă.
„Pe lumea asta să fie ale tale, pe lumea cealaltă bunicului Ştefan...”, spune Iulia aprinzând o lumânare strălucitoare.
„Bogdaproste”, şopteşte băieţelul cu faţa împurpurată de flăcăruia care pare că aleargă pe pâinicile în armura lor de miere de albine.
Din bătrâni se spune că dacă faci baie în această zi vei fi curat tot anul, iar copii care se nasc acum sunt mai norocoşi.( Janine VADISLAV )
Articol republicat în Ziarul de Vrancea
Prima publicare 27 decembrie 2019
