VIDEO + Foto | Fermieri vrânceni, disperați trag semnale de alarmă. Cei care ar trebui să le audă, însă, se comportă de parc-ar avea vată-n urechi!
„În Vrancea, dacă n-ar fi crescătorii ăştia de animale, ce-ar face oare cei care stau doar cu stiloul în mână?”
Din dorinţa de a stimula creşterea efectivelor de vaci cu lapte şi pentru a face performanţă în zootehnie, ministrul agriculturi a anunţat că, din 2024, sprijinul cuplat în zootehnie se va mări la 460 euro/hectar cu o încărcătură de 3 vaci UVM pentru producătorii de porumb siloz. Numai că, socoteala din ograda ministerului, gândită teoretic, practic nu se potriveşte cu cea din „ târg”. Depăşiţi de problemele cu care se confruntă de vreo 3 ani încoace, de când seceta face ravagii, mulţi dintre cei care şi-au dorit şi au pornit o afacere în domeniu, s-au trezit că singura soluţie este să renunţe la animalele din fermă, căci „afacerea” i-a lăsat mai săraci decât erau la începutul ei.
În ultimii 3 ani, fermierii s-au zbătut ca peştele pe uscat, cum spune o vorbă din bătrâni, să-şi salveze animalele din ograda fermei. Unii au muncit în străinătate banii câştigaţi fiind investiţi în creşterea animalelor. Alţii au făcut împrumuturi. Au ştiut că nu o să fie uşor, dar problemele cu care s-au confruntat pe parcurs şi seceta din ultimii ani, i-a dat peste cap. Durerea cea mare a fermierului este preţul la lapte, apoi valorificarea produsului, a cărnii. „Nu avem desfacere pentru carne, să mâncăm sănătos, bio, din vitele noastre, crescute cu furaje de-ale noastre şi cu toată dragostea cu care creştem animalele în fermă”, spun fermierii, pentru că da! contează starea de bine a animalului care ne dă şi lapte şi carne.
Doamna Gabriela Cruceanu, din Străoane, are o ferma cu 21 de vaci cu lapte, rasa brună şi juninci foarte frumoase de care este tare mândră. Cu bărbatul plecat la muncă în străinătate şi copii la şcoală, e o minune că mai are curaj să spună că nu renunţă, vrea să-şi ducă ferma mai departe.
„E pasiune da, că altceva, la ziua de astăzi, nu-i nimic. Am zis, poate facem ceva din animale, ne croim şi noi un viitor la copii, dar nu, nu avem nici o şansă la nimic mai bun. Preţul la lapte e mai mic decât apa plată, n-avem nici o..., nimic. Dacă cineva ne-ar da un pic de forţă, noi am creşte mai multe animale şi atunci am acoperi necesarul ţării noastre. Dar dacă nu avem, stăm pe loc, creştem mai puţin, mai reducem din număr şi atunci importăm”.
Doamna Gabriela spune că, aşa cum merg lucrurile în acest moment, nu vede bine viitorul fermierilor. Deşi este foarte dezamăgită de tot ce se-ntâmplă, la vaci nu poate renunţa. Vacile sunt tinere, de rasă foarte bună ca producţie dar, vorba fermierei, „ce faci cu producţia”?
„Nu sunt cuvinte de vorbit, nu avem ce să mai spunem, toţi fermierii, nu numai eu. Toţi suntem la pământ. Dacă cineva se gândeşte la noi şi se gândeşte la românul nostru care vrea să mănânce sănătos şi să bea un lapte sănătos, fără garanţia <<;șase luni>> pe cutie, atunci să vină şi să ne ajute cu ce pot ei. Noi, cu forţa de muncă şi cu iubirea pentru animale, mergem împreună şi facem ceva frumos în România şi sănătos şi bun”, mai spune Gabriela Cruceanu, fermierul din com. Străoane.
Specialiştii spun ca ferma doamnei Gabriela deţine vaci foarte bune pentru că a investit foarte mult în materialul genetic, de mare performanţă, de mare valoare biologică. Este înscrisă în programul de selecţie şi ameliorare pe 5 ani, iar produşii obţinuţi au certificat de origine.
„Preţul la lapte este unul de mizerie, 1,2 lei, 1,5 lei, iar costurile sunt exagerat de mari. Aceste animale, cum spuneam, de mare valoare genetică au fost vândute la diverse persoane care, la rândul lor, le-au vândut la traficanţii de animale şi mai departe au ajuns la abator. Şi din spate nu mai vine nimeni să mai cumpere animale şi să se ocupe, să formeze o fermă de animale, mai ales din rândul tineretului. Zootehnia este într-un mare impas şi cred că se adânceşte. Dacă guvernul actual, Ministerul Agriculturii nu face o strategie atât pe termen scurt cât şi pe termen lung, să mai găsească şi alte surse de venit pentru fermieri, vom avea de suferit. România importă la ora actuală atât carne cât şi derivate din lapte, din afară. Fondurile europene există, dar nu mulţi fermieri le-au putut accesa. S-a întâmplat ca, după multe cheltuieli făcute de fermier, proiectul să-i fie respins ca neeligibil", spune ing. Petrică Avram, preş. Asociaţiei Crescătorilor de Taurine - Vrancea.
În primăvara acestui an, aşa arătau saivanele fermierului Neculai Florea, din Budeşti. Era optimist şi povestea cum îşi va împrospăta efectivul cu tineret certificat. Avea doua rase, una de carne şi lapte, cealaltă de lapte, care dădea 30 l lapte la o mulsoare. A început afacerea cu câţiva viţei în urmă cu 20 de ani, acum spera ca tinerii din familie să vină, să dea amploare afacerii. În 2022 tot ce-a câştigat a băgat în furaje, cu speranţa că în 2023 vor „munci” animalele pentru el.
- Credeţi că vă descurcaţi în iarna asta cu furajele? l-am întrebat în vara anului 2022 .
„Anul acesta lucrăm pentru ele, să le ţinem pe ele, poate la anu vom prinde un an mai bun”, a spus fermierul Neculai Florea, din satul Budeşti.
Nu i-a reuşit planul. Într-o dimineaţă s-a trezit că îngrijitorii şi-au strâns lucrurile şi duşi au fost, fără să anunţe măcar... După mai multe încercări să-şi rezolve situaţia, nevoia l-a obligat să vândă efectivul. Din păcate, toate au ajuns - 70 vaci de lapte, vaci gestante, juninci şi tăuraşi - după ce au trecut prin mâna unui intermediar - la un abator din Moldova. Oamenii spun că ce se întâmplă acolo este o crimă, se taie vaci de rasă gestante, nici nu se uită la ele. Acum saivanele fermierului sunt goale ...
În com. Garoafa, sat Făurei, o altă femeie fermier se zbate să ţină micro-ferma pe linia de plutire. Creşte animale de 15 ani, dar niciodată nu i-a fost atât de greu ca acum.
„E din ce în ce mai greu, începând de la furajare că e secetă şi nu se face, de la oameni pe care nu-i găsim să ne ajute la creşterea şi menţinerea micro-fermei, preţul laptelui care este dezastruos de mic. E o pierdere totală cu creşterea animalelor în acest moment şi nu se întrevede nici o schimbare. Din cauza secetei am fost nevoită să cumpăr mâncarea pentru animale la preţ dublu. Am cumpărat 3.700 de baloţi pentru 15 capete, tăiţei de sfeclă de zahăr, am dat 35.000 lei. Eu de dragul lor le ţin, nu e un profit acum, e o cheltuială şi o responsabilitate mare”, spune doamna Rodica Gheorghiţă.
A mai trecut un hop în urmă cu doi ani, după primul an de secetă, când a vândut toate vacile. A suferit atât de tare încât n-a trecut mult timp şi a cumpărat altele în loc. Acum, cu juninci cu tot, are în jur de 30 de capete rasa Bălţată cu Negru şi Holstein.
- Ce aţi simţit când aţi vândut vacile? întreb
„Un gol în stomac, o durere în suflet, o pierdere...”
- Trăiţi cu teama că s-ar putea repeta? întreb
„Noi, toţi care lucrăm în acest domeniu zootehnic, ne plângem că n-o mai ducem, că nu putem s-o scoatem la capăt... Da, mă tem!" mai spune doamna Rodica Gheorghiţă.
- În concluzie, dispar fermele? întreb.
„Riscăm ca pe viitor , în mare măsură, să importăm produse de origine animală. Dacă se merge în ritmul acesta efectivele de animale scad de la an la an. Viitorul este sumbru din acest punct de vedere, riscăm să nu mai avem lapte românesc, lapte de bună calitate, nu lapte degresat adus de afară. Laptele este un produs vital pentru copii mici, oameni în vârstă, oameni suferinzi şi din acest punct de vedere trebuie să stimulăm fermierii mici şi mijlocii, acum. La ora actuală, fermierii mici şi mijlocii asigură pieţele din mediul rural şi pieţele din oraşele mici, de provincie”, a mai spus ing. Petrică Avram, preş. Asociaţiei Crescătorilor de Taurine - Vrancea.
Până nu-i prea târziu, guvernul ar trebui să facă ceva. Specialiştii spun că peste tot, dar mai ales pe zona de munte e o situaţie foarte delicată la ora actuală. Animalele au dispărut aproape cu totul, munţii au rămas golaşi, sunt sate care au dispărut de pe faţa pământului. Cei care mai locuiesc acolo ar trebui să fie ajutaţi - tineretul interesat de creşterea animalelor, în special - să obţină fonduri europene altfel, Zootehnia Româneasca va avea de suferit. Nu-şi va reveni nici peste 20 de ani. Cui îi pasă? (Janine VADISLAV)
VIDEO | Vizionați reportajul cu greutățile crescătorilor de vite din Vrancea difuzat în emisiunea de știri Focus Prima TV-ora 18:00 din 29 noiembrie 2023 `ntre minutle 44:08-49:10
VIDEO:PrimaTV Romania
