VIDEO!!!Secretul celor mai buni Măcinici din Vrancea
Miercuri se prăznuieşte Ziua Moşilor, iar ziarul nostru a mers la munte pentru a vă spune cum se fac cei mai buni măcinici, care se dau de pomană pentru sufletele morţilor. Azi e şi tradiţia celor 44 pahare de vin degustate în amintirea sfinţilor care au avut de suferit pentru credinţa lor,
În ziua de 9 martie, creştinătatea ortodoxă prăznuieşte Ziua Moşilor arşi pe rug pentru că nu s-au lepădat de credinţa strămoşească. Se spune că această zi păstrează urme rituale ale unui străvechi început de An agrar celebrat la echinocţiul de primăvară - 9 martie pe Stil vechi - hotar între iarnă şi vară, între zilele geroase ale Dochiei şi zilele călduroase ale Moşilor. În ziua de Măcinici se suprapun două sărbători de înnoire a timpului: ultima zi a Babei Dochia când, conform tradiţiei, moare şi se preface în stană de piatră, şi prima zi a Moşilor, jertfiţi şi arşi pe rug, pentru dreapta lor credinţă. Din bătrâni există credinţa că acum, mai mult ca în alte zile, se prind cu uşurinţă vrăjile şi farmecele de case şi oameni, că mierea scoasă din stupi capătă puteri vindecătoare, iar tăierea primelor corzi de viţă-de-vie, aduce rod bogat. Ziua de 9 martie este o sărbătoare a morţilor, când li se dau de pomană măcinici, o lumânare aprinsă şi un pahar cu vin.
Cum se fac măcinicii la Neculele?
Copiii primesc păsărele din aluat în loc de măcinici
În satul vrâncean, Neculele, e zarvă mare. Dis de dimineaţă este adusă apa de la fântână într-o cofiţă de lemn, aşa cum se face pe aceste locuri de sute şi sute de ani. Cea care merge la fântână, o codană de numai 10 ani, dă o mână de ajutor bunicii şi învaţă cum să se pregătească pentru această zi specială căci, aşa cum vede în familie, aşa va face şi la casa ei. „Măcinicii se fac din făină, sare, puţin zahăr şi drojdie. Pregătim întâi maiaua, după care frământăm aluatul bine, bine, şi îl punem la crescut. Cât creşte aluatul, fetele curăţă nucile şi le zdrobesc în piua de lemn, făcută de tata-moşu, acum peste 100 de ani. Când aluatul a crescut, începem să facem măcinicii în formă de opt, cu nepoatele mele, aici de faţă, Nicoleta şi Georgiana, care mă ajută la treabă. La noi e obiceiul ca de Măcinici să facem şi păsărele din aluat, pentru copii. Astăzi o învăţ şi pe Georgiana, mezina familiei, care abia a împlinit 8 ani. „Georgiana, tai o bucată din aluat şi faci corpul păsării. Apoi faci aripile, uite aşa, ca un guleraş. Acum crestează cu cuţitul vârfurile aripilor şi cozii...”, ne relatează stăpâna casei.
„S-a descurcat”? întrebăm. „S-a descurcat, e fată isteaţă... ”, spune tanti Verginica Trestianu din satul Neculele. „Când o să fiu mare, o să fac şi eu măcinici, să dau de pomană pentru bunelu' şi pentru mamaie ...”, spune Nicoleta, fericită că a făcut primii ei măcinici.
Cei mai buni sunt măcinicii unşi cu miere
Măcinicii sunt copţi în cuptorul din curte, după care se ung cu un sirop din miere de albine, se dau cu nucă şi se pregăteşte coşul de dus cu împărţitul. „Întâi dăm de pomană copiilor, aşa e obiceiul, câte un mucenic şi o lumânare aprinsă. La cei mai bătrâni dăm şi un pahar cu vin", spune tanti Verginica Trestianu. „Ce semnificaţie are aceasta zi?” întrebăm pe Verginica Trestianu, o bună creştină a satului ei. „Mucenici erau soldaţi creştini care au fost siliţi să se închine idolilor. Pentru că n-au vrut, au fost întemniţaţi timp de opt zile şi bătuţi cu pietre. După aceste chinuri, au fost condamnaţi la moarte, îngheţaţi în lacul Sevastiei. Ucenicii au început să se roage: Ajută-ne Doamne... şi apa s-a încălzit, gheaţa s-a topit şi 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. Pentru că au fost scoşi vii din lac, s-a dat porunca să li se zdrobească picioarele cu ciocanele. Toţi martirii au trecut la cele veşnice în urma acestui chin. Trupurile lor au fost arse si aruncate in apă...” şopteşte tanti Verginica, cu lacrimi în ochi. De aceea, pe 9 Martie e obiceiul să se bea 44 pahare de vin, în amintirea sfinţilor care au avut de suferit pentru credinţa lor.
Reţeta Măcinicilor fierţi de la Stana Apostu
Câţiva kilometri mai departe, în satul Vintileasca, este obiceiul să se facă măcinici fierţi, despre care oamenii spun că sunt "o bunătate". Tanti Stana, care a făcut toată viaţa ei doar măcinici fierţi, o are acum de ajutor şi pe nepoata Luminiţa, care va duce tradiţia mai departe.
„Aluatul se face ca la măcinicii copţi numai că îi facem mai mici, ca formă. Pregătim siropul în care îi fierbem, într-un ceaun de tuci, în care punem apă, zahăr, lămâie şi vanilie, să aibă un gust bun. Tot acum pregătim şi nuca în care punem şi oleacă de arome. Măcinicii fierb repede şi când sunt gata, îi aşezăm în străchini: un rând de nucă, un rând de măcinici peste care turnăm sirop, iar un rând de nucă, unul de măcinici..., şi tot aşa, până se umple strachina”, spune mătuşa Stana Apostu de la Vintileasca. A învăţat să facă măcinici fierţi de la străbunica ei. "Eu eram copil, ea avea aproape o sută de ani.... Azi dau de pomană de sufletul străbunicii, bunicii şi mamei mele”, spune mătuşa Stana aprinzând lumânările.
Superstiţii vrâncene
Bătrânii spun că dacă pământul îngheaţă spre ziua de 40 de sfinţi, în toamnă nu vor fi brume şi oamenii pot semăna păpuşoi cât de târziu, că tot se vor coace. Dacă pământul nu îngheaţă, e semn că în toamna care vine va pica bruma devreme, motiv pentru care oamenii ar trebui să semene păpuşoi cât mai devreme, "să aivă timp să se coacă". Tradiţia mai spune că, aşa cum va fi timpul în ziua de Măcinici, aşa va fi toată primăvara. (Janine VADISLAV )
