Vrancea va fi protejată în 2019 de 12 stații operaționale antigirndină
În acest moment Centrul Antigrindină operează cu 2 staţii de lansare în jud Galaţi şi 8 staţii în Vrancea: Rugineşti, Răcoasa, Panciu, Bizigheşti, Beciu, Urecheşti, Răduleşti. Această unitate nu protejează doar plantaţiile de viţă de vie nobilă, care se întind pe o suprafaţă de 25.000 ha,
Pe lângă vie sunt protejate şi plantaţiile pomicole mari, bazinul legumicol din zona Bizigheşti Garoafa, Ciuşlea, Bilieşti, Suraia, precum şi cultura mare. Sunt protejate, în egală măsură, bunurile oamenilor, gospodăriile lor.
„Majoritatea fermierilor fac tehnologie, iar de înfiinţat un hectar costă peste 4000 lei. Este o sumă mare. În caz de grindină şi aceşti oameni suferă pierderi importante. În acest an, prin hotărâre de guvern, ne-a fost alocată cea mai mare sumă care s-a dat din momentul în care programul antigrindină a fost lansat. Cu ajutorul acestei finanţări vor fi ridicate alte 10 puncte, 4 in Vrancea şi 6 în judeţul Galaţi. Cele 4 centre din Vrancea, care vor fi construite şi dotate parţial în acest an, vor intra în operativitate în 2019. Acestea sunt: Vulturu, Milcov, Tătăranu şi Sihlea. Sunt foarte importante strategic: Sihlea protejează partea de sud, dinspre Buzău, iar celelalte 3 fac legătura - centrele se întretaie circa 10 la sută, pentru a mări eficienta”, ne-a spus ing. Ion Marin, directorul Centrului Antigrindină Vrancea, care s-a întâlnit cu fermierii şi primarii din comunele în care se află instalate staţii antigrindină şi cei din localităţile care vor fi dotate în acest an.
Directorul recunoaşte că este mulţumit de modul în care staţiile îşi fac treaba, dar- spune domnia -sa, mulţumiţi trebuie să fie beneficiarii şi chiar sunt, dacă ne amintim câte căderi de grindină erau într-un an, mai ales în zona de deal, când distrugeau totul în calea lor.
„În 2015 am plecat la drum cu 4 staţii de lansare pe Panciu, Bizigheşti şi Bolotesti, afectate de grindină an de an. Drept urmare, oamenii nu au mai avut pierderi de recoltă acum. Doar accidental , când gheaţa a căzut ca o măzăriche, afectând culturile în proporţie de 5 la suta. Gospodarii spuneau că atunci când vedeau norul aproape lipit de pământ, ştiau că nu mai rămâne nimic pe urma lui. Situaţia s-a schimbat”.
- Există recomandări stricte?
„Nu se lucrează la întâmplare, sunt proceduri, sunt regulamente. Este interzis să se tragă deasupra aşezărilor omeneşti. Este cazul comunei Rugineşti ( punct marginal) unde, pentru că nu se poate trage deasupra mun. Adjud, e posibil ca pe o porţiune din suprafaţa de teren să apară grindina, chiar dacă Rugineşti este punct de lansare. La punctele de interior gradul de protecţie este mult mai mare. Când vine norul de grindină este preluat de punctele marginale şi se prelucrează, până când dispare. Lansările se fac conform unui regulament strict ( respectat şi de ţările din jur: Croaţia, Grecia, Bulgaria, Moldova şi mare parte din Franţa). ANMH ne-a pus la dispoziţie radarul meteorologic, informaţia este foarte rapidă. Oamenii din punctele de comandă, care monitorizează 24 de ore din 24, detectează norul purtător de grindină, îl urmăresc, dau comenzi în punctele de lansare, dau coordonatele, numărul de rachete şi, când pătrunde în raza de acţiune a unei staţii, se dă comanda de lansare a rachetelor. Toate datele sunt stocate pentru o perioadă de 5 ani, este o regulă”, ne-a mai spus directorul Staţiei Antigrindină Vrancea.
Fermierii sunt foarte mulţumiţi. Până în 2015, erau la mila Domnului şi Domnul îi ajuta de multe ori... Au fost însă multe cazuri când n-a mai rămas nimic din recolta de struguri sau legume, doar curpenii goi. Nicolae Olaru este viticultor din tată-n fiu, el însuşi ocupându-se de această profesie 41 de ani, atât ca specialist în agricultură cât şi ca proprietar de vie.
„Anul acesta via arată foarte bine. În ceea ce priveşte staţia de lansare de pe Chicerea, şi-a făcut bine treaba în ultimii 3 ani. S-a întâmplat să fie norul deasupra plantaţiilor, s-au dat câteva rachete şi norul s-a disipat.
- Înainte, cum era?
„Prin anii 95-2001, din cauza grindinei s-au dus 65-75 la sută din recoltă. Acum e bine. Bună investiţia!, ne-a spus pănceanul Nicolae Olaru.
La fel era şi în zona Vîrteşcoiu.
„De când a fost amplasat punctul antigrindină pe teritoriul comunei Vîrteşcoiu, viticultorii sunt asiguraţi în proporţie de aproape sută la sută că nu vor mai fi afectaţi. Acum vreo 4 ani am avut pe partea mai ridicată a comunei aproape 400 ha bătute de grindină, pagubă aproape totală. Acum e bine. Viticultorii se simt în siguranţă ştiind că au toată suprafaţa acoperită de staţia antigrindină. Investiţia este una foarte bună,” ne-a spus Viorel Mîrza, primarul comunei Vîrteşcoiu.
De ceva vreme, cei de la Centrul Antigrindină se confruntă cu tot felul de zvonuri care încearcă să acrediteze ideea că sistemul antigrindină alungă norii de ploaie şi de aceea ne confruntăm cu perioade de secetă. În opinia specialiştilor, secetă era şi înainte ca acest sistem extrem de eficient să fie dat în folosinţă. Iată ce spune directorul ANM: „Menţionăm că în conformitate cu situaţiile şi cercetările existente în literatura de specialitate, procesul de combatere a căderilor de grindină prin metoda de însămânţare a norilor cu iodură de argint, nu inhibă apariţia precipitaţiilor ci, dimpotrivă, poate stimula apariţia acestora....”.
În 2017 în Vrancea s-au tras în jur de 400 de rachete antigrindină, iar în 2018 doar 36.( Janine VADISLAV )
