Ultima oră

Sunteți gata pentru 2013? Povestea neștiută a Pluguşorului și nașterea pâinii+VIDEO -FELICITARE SURPRIZA

Valentin Muscă
31 dec 2012 5351 vizualizări

Pluguşorul este la origine un ritual sacru arhaic u în acelaşi timp Pluguşorul este una din cele mai frumoase poveşti ale naşterii pâinii u din nefericire, încet-încet tradiţiile din Vrancea arhaică dispar şi locul lor este luat de Revelionul ruşinii din Focşani u pentru că nu era destul, singura instituţie care se ocupa de tradiţiile şi folclorul vrâncean - Centrul Creaţiei Populare - a fost desfiinţată

Intr-o epocă în care omul privea cu teamă Cerul şi credea că vârcolacii se înfruptă din Soare şi din când în când muşcă şi din Lună, pâinea cea de toate zilele era principala preocupare a fiinţei umane. In acel timp, fiecare sfârşit şi început de an erau trăite cu teamă şi presărate de superstiţii. Inainte ca Iisus să se nască din Fecioara Maria, omul a simţit nevoia să încarce de sacralitate istovitoarea îndeletnicire a obţinerii pâinii – agricultura. Aşa s-au născut formele de început ale ritualului numit astăzi Pluguşor, de la plugul care trăgea odinioară o brazdă simbolică în curţile vecinilor şi megieşilor, adică a oamenilor care trăiau pe moşiile boierilor sau mănăstirilor, dar şi în curţile oamenilor liberi, a megieşilor şi răzeşilor. Pluguşorul s-a născut ca veşnicia poetului Blaga, la sat, în comunităţile care practicau agricultura, pentru care echinocţiul şi solstiţiul erau momente cruciale în viaţa obştilor săteşti. Dincolo de informaţiile cotidiene, cancaniadele politice locale, problemele de zi cu zi ale vrâncenilor, de 15 ani „Ziarul de Vrancea” încearcă să ofere cititorilor şi informaţie cu scop formativ, educativ. Materialul acesta este unul din această categorie şi vrea să atragă atenţia celor care vor răsfoi paginile jurnalului nostru că Pluguşorul nu este o satiră ieftină, aşa cum a devenit în ultimii ani sau o caricatură în versuri a lumii politice şi economice. Pluguşorul coboară din perioada în care ceata de plugari nu pleca la colindat dacă nu primea acordul vraciului şi al moaşelor satului, iar mai târziu, până în ajunul epocii moderne, fără binecuvântarea preotului.


Pluguşorul, ritual sacru arhaic


Dacă Soarele şi Luna erau victimile vârcolacilor şi grâul obţinut cu sudoare şi chin era de multe ori distrus de ploi şi vânt înainte ca bobul să se transforme în pâine, pentru a proteja recoltele pe vremea când civilizaţia se năştea la Summer, iar tracii coborau spre Carpaţi, omul a înventat ceremonii, ritualuri şi practici prin care întreaga comunitate alunga, la sfârşit de an, spiritele rele şi le invoca pe cele bune pentru anul care urma să vină. Aşa s-a născut Pluguşorul în acest spaţiu carpatic şi alte manifestări asemănătoare în bazinul mediteraneean şi Mesopotamia. O sumă de credinţe şi ritualuri prin care omul încerca să învingă forţele dezlănţuite ale naturii şi invoca îndurare de la zei.Unii cercetători au mers până acolo încât au numit Pluguşorul o rugăciune arhaică de ocrotire a semănăturilor şi semănătorilor, pentru că în forma sa tradiţională precreştină versurile erau invocaţii şi incantaţii. Departe de mascarada din zilele noastre, care are mai mult un rol ludic, teatral şi carnavalesc, Pluguşorul originar era un ritual sacru, care reprezenta un microcosmos al vieţii acelei lumi. Scurgerea timpului, transformările societăţii, apariţia creştinismului, evoluţia civilizaţiei şi mai ales secolul XX au schimbat vocabularul şi personajele Pluguşorului, dar strofele se încheie în mod miraculos cu ancestralul „Mânaţi măi!”, referire la „mânatul” boilor la arat. Puţin folosit azi, verbul „a mâna” vine de la latinescul „manus”, ce înseamnă „mână”, pentru că boii (din latinescul bos, bovis) erau conduşi de om cu mâna. Faptul că în mod sistematic versurile ancestrale erau acompaniate de acest obsesiv „Mânaţi mai!”, arată că ritualul era în mişcare, avea o desfăşurare dinamică, după cum şi muncile câmpului se derulau de primăvara până toamna.


Pluguşorul este povestea pâinii


Din punct de vedere simbolic, Pluguşorul este una din cele mai frumoase poveşti ale pâinii. Din păcate cădem cu toţi pradă elementului ludic din Pluguşor, adăugăm noi înşine versuri şi personaje şi nu sesizăm că acest bogat ritual de sfârşit de an este una din puţinele mărturii ancestrale ale naşterii pâinii. De la tocmirea plugarilor, la alegerea datei aratului în funcţie de fazele lunii, la trasul brazdei, la punerea seminţelor, la recoltat şi punerea aluatului în vatră, până la spiritele rele care acompaniază alaiul plugarilor, la miticile dansuri ale caprei, forme expresive ale teatrului grec în variantă traco-dacă, luate fiecare în parte, ne arată cum acum 3-4 mii de ani oamenii încercau să-şi vindece fricile trăind simbolic la sfârşit şi început de an întregul ritual al obţinerii pâinii. Sigur, pentru cei obişnuiţi cu New Alert şi Senzaţional sau Breaking News pe ecranele televizoarelor, aceste istorisiri nu au nimic excepţional, nu sparg audienţa, nu reţin atenţia, dar ne aduc în memorie adevăruri pe lângă care trecem fără să le sesizăm pentru că nu le cunoaştem. Este frumos carnavalul de la Păuneşti cu Trabant-uri decapotabile şi maşini agricole cu aer de Rio de Janeiro, dar nu vom înţelege niciodată misterul Uncheşilor uriaşi de la Păuneşti, care aduc povestea unor lumi dispărute de acum 3-4 mii de ani, pe vremea când Atlandida lui Platon nu era dispărută, iar pe locul unde trăim astăzi exista civilizaţia Hiperboreenilor.


Vrancea, un judeţ arhaic fără istorie


Este frumos să facem filme despre Vrancea arhaică şi să le postăm pe youtube şi mai ales să facem din Vrancea arhaică un brand. Aşa cum aţi citit în ediţia de vineri a jurnalului nostru, tradiţiile arhaice din Vrancea vor avea soarta dinozaurilor. Un judeţ eminamente arhaic ca dezvoltare economică şi evoluţie socială a reuşit să desfiinţeze singura instituţie care începuse să salveze cultura tradiţională, respectiv Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, comasându-l cu Şcoala Populară de Arte şi Meserii, ca pe vremea comuniştilor. Asta spune totul despre viitorul tradiţiilor din Vrancea arhaică şi confirmă faptul că peste o generaţie cu greu vom mai putea observa ceva original în manifestările tradiţionale de sfârşit de an. In aceste condiţii, cine să se ocupe de salvarea mesajului incifrat în geometria decoraţiunilor Uncheşilor uriaşi din Păuneşti când singura instituţie care începuse să promoveze patrimoniul tradiţional vrâncean a fost desfiinţată, iar banii pentru cultivarea acestor istorii ancestrale merg pe Revelioanele ruşinii din Focşani? Dincolo de acest prezent putred, cu mai mulţi parlamentari vrânceni decât medici specialişti, „Ziarul de Vrancea” vă îndeamnă să nu fiţi trişti, vă urează un An Nou Fericit, să fiţi sănătoşi şi 2013 să vă aducă bucuriile pe care le aşteptaţi şi darurile pe care le meritaţi! La Mulţi Ani! (text Valentin MUSCA, foto Silvia VRINCEANU)

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 4

Adaugă comentariu
piscoci, acum 4134 zile, 32 minute, 4 secunde
Are dreptate si zbrehudul asta de Ulise,in zapaceala lui continua, manati,mai!!!!!!!!
paul, acum 4135 zile, 6 ore, 22 minute, 49 secunde
La multi ani si la multi bani ziarului de vrancea, acestui colectiv minunat, sa va tzina DUMNEZEU asa pentru ca luptati pentru adevar si nu v-ati vandut satanei.
Ulise Grosu, acum 4135 zile, 8 ore, 43 minute, 38 secunde
Acum, la cumpana dintre ani, indiferent de anumite animozitati pe care le-am avut si in mod sigur, le voi mai avea, punctual, cu anumiti redactori, mai mult sau mai putini sefi, eu urez, din SUFLET, citeste integral
R.A., acum 4135 zile, 11 ore, 31 minute, 9 secunde
La Multi Ani ZdV pentru faptul ca rezistati intr-un tinut controlat in totalitate de Portofel
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.