Ultima oră

Serafim de Sarov, sfîntul bucuriei absolute

Valentin Muscă
4 ian 2012 4437 vizualizări
„Hristos a înviat!”, aşa întîmpina Serafim de Sarov pe credincioşii care-i treceau pragul chiliei, numindu-i cu apelativul ”Bucuria mea!”.

Că era înainte sau după Sfintele Paşti, în orice perioadă liturgică a anului bisericesc, Serafim de Sarov lumina chipurile celor care, apăsaţi de greutăţile vieţii, veneau să-i ceară povaţă, prin simplul salut „Hristos a înviat!”. Contrar vieţii simple în care a trăit, bolilor care i-au măcinat trupul, lipsurilor de felul, Serafim de Sarov rămîne sfîntul bucuriei absolute, a optimismului şi încrederii în Învierea lui Hristos care este temelia pe care se fundamentează credinţa creştinilor. Contrar multor duhovnici din zilele noastre, care practică un vocabular apocaliptic, inoculînd o frică de moarte puţinilor creştini care mai trec pragul bisericilor, Serafim de Sarov îi întîmpina pe creştini cu faţa senină şi cu lumina taborică în ochii, transmiţîndu-le bucuria Învierii şi speranţa de care fiecare din cei aflaţi în suferinţă are nevoie. Născut în Rusia în 1759, rămîne orfan de tată la vîrsta de 3 ani, ca la anii frumoşi ai adolescenţei să intre în monahism la celebra Lavra Pecerska de la Kiev. Om al rugăciunii şi pustnic desăvîrşit, Serafim de Sarov a primit darul săvîrşirii minunilor, dar şi suferinţe care i-au vlăguit trupul. După ani îndelungaţi petrecuţi în putnicie, unde a trăit ca Francisc din Assisi, înconjurat de păsări şi animale sălbatice, în 1825, la rugămintea călugărilor şi insistenţele credincioşilor,  se întoarce la chilia sa pentru a mîngîia sufletele celor necăjiţi şi îmbărbăta pe cei căzuţi în deznădejde. A trecut la cele veşnice în primele zile ale anului 1833, în timpul ţarului Nicolae I, lăsînd contemporanulor imaginea sfîntului bucuriei absolute, pe chipul căruia se vedea doar lumina Învierii şi certitudinea veşniciei. Un duhovnic desăvîrşit de care ar avea nevoie şi Biserica în zilele noastre, cînd fel de fel de şarlatani îşi bat joc de sufletele creştinilor hămesiţi de greutăţi, ameninţîndu-i cu sfîrşitul lumii şi întreţinînd de la amvon o atmosferă apocaliptică, care nu face decît să năucească şi mai mult nefericiţii creştini ai tranziţiei. (Valentin MUSCĂ)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
Jacques de Molay, acum 4500 zile, 15 ore, 49 minute, 47 secunde
Mai, Musca, insecta scabroasa, cf. DEX, "hamesit'' = foarte flamand, mort de foame... Asa ca, bietii crestini nu pot fi flamanzi dupa greutati, decat daca ar fi tampiti, ceea ce nu e citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.