Primiti cu Plugusorul?
.jpg)
Indiferent de vremurile care s-au abatut asupra acestui neam, Plugusorul a fost metronomul care a amintit an de an, comunitatilor care au locuit muntii si vaile Vrancei, sosirea Anului Nou. Ca navaleau turcii dinspre Braila sau tatarii praduiau in goana cailor satele vrincene, Plugusorul a ramas obiceiul pe care timpul nu l-a putut schimba. Nici obuzele din Primul Razboi Mondial, care au ravasit Vrancea arhaica, nici cei mai aprigi activisti comunisti nu au putut pune capat celei mai vechi traditii din acest judet binecuvintat de Dumnezeu, dar jefuit sistematic de cei care-l conduc. Doar crestinismul a indulcit, pe ici pe colo, anumite ritualuri ale Plugusorului si a indepartat unele excentritati mostenite dintr-o epoca in care sacrificiile singeroase faceau parte din cotidian.
"Plugusorul este un obicei precrestin. Acesta avea loc la sfirsit de an, intr-o vreme cind Anul Nou incepea la 1 Martie. La sfirsit de an se sacrifica zeul Mitra sub forma unui taur. In Vrancea si in citeva regiuni s-a pastrat «Buhaiul». Mugetul «Buhaiului» aminteste mugetul taurului sacrificat la sfirsit de an, cind era ucis simbolic zeul care trebuia sa invie cu Anul Nou", ne-a spus dr. Ion Ghinoiu, cercetator la Institutul de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu" al Academiei Romane. Pentru ca in ultimii ani Plugusorul a devenit o moda si un prilej pentru a scoate un ban la sfirsit de an, forma si fondul Plugusorului s-au adaptat la vremuri, devenind din ce in ce mai mercantile. Inlocuirea versurilor seculare ale Plugusorului cu versuri actualizate nu face decit sa distruga substanta insasi a acestui obicei stravechi. "Ziarul de Vrancea" va ofera, in acest ultim numar al jurnalului nostru din 2007, povestea si simbolurile nemuritorului Plugusor.
Ritual de binecuvintare a pamintului
La origine, Plugusorul a fost un ritual religios care avea ca scop purificarea naturii si binecuvintarea pamintului pentru a obtine roade bogate si sanatoase. Intr-o vreme cind omul avea o credinta primitiva si gindea ca natura poate fi stapinita prin ritualuri magice au aparut aceste forme arhaice de imblinzire a naturii. Desigur nu este un obicei specific doar poporului roman, dar la romani Plugusorul a capatat anumite particularitati fata de alte popoare si s-a pastrat pina astazi. Mugetul buhaiului vrea sa imite fiorosul animal mitic, zgomotele instrumentelor vor sa indeparteze duhurile rele care-si pot face aparitia la sfirsit de an. Cu timpul s-a alaturat taraful de lautari tigani si apoi evrei, trupe de teatru ambulant si chiar profesionist. In plin ev mediu anumite reprezentatii ale Plugusorului erau confundate de calatorii straini in Tarile Romane cu reprezentatii teatrale, crezind ca, in vremea cind englezii il jucau pe Shakespeare, acest popor de ciobani de la gurile Dunarii il aveau si ei pe Shakespeare-ul lor. Invocatiile erau insotite de acte, iar flacaii luau boii de coarne si chiar trageau cite o brazda in curtile satenilor pentru ca Anul Nou sa le aduca roade bogate si sa-i fereasca de rele. "Plugusorul avea o incarcatura ritualica, pentru ca in trecut toate actele importante erau insotite de un ritual. Astazi aceste forme ritualice nu mai exista. Plugusorul in sine reda intreaga tehnologie a prelucrarii griului. Cu toate acestea, in Vrancea istorica se mai pastreaza inca elemente de arhaism", ne-a spus prof. univ. dr. Gheorghita Geana, cercetator la Institutul de Antropologie "F. Rainer" al Academiei Romane. Ca initial era o practica religioasa o dovedeste faptul ca pina astazi Plugusorul a fost rezervat doar flacailor - cavalerilor, tinerilor necasatoriti.
De la Anul Vechi la Anul Nou
Obiceiurile de sfirsit de an marcau pentru omul obisnuit trecerea de la Anul Vechi la Anul Nou. Plugusorul crestin se afla in continuarea colindelor de Craciun. Rare sint satele vrincenilor unde nu intilnesti in seara de Ajun cete de plugari, plozi cu Plugusorul copiilor sau cete de flacai mascati. Din aceste cete nu pot lipsi Baba si Mosul, personajele centrale ale plugului, personificarea umanitătii la cumpăna dintre ani. Influenta religiei asupra acestor ritualuri se manifestă si prin prezenta omului rău, a diavolului care incearcă să agate pruncii cu un cirlig. Zugrăvit ca pe icoanele medievale, in negru, cu coarne si coadă, diavolul aduce elementul picant. Modernismul a adus si Tiganul printre personajele Plugusorului. Dintre personajele ancestrale prezente in ritualul Plugusorului, Capra are o semnificatie aparte, iar dansul Caprei cu sfirsitul tragic semnifică moartea anului vechi si intrarea in anul cel nou. Nici dansul Ursului nu este o pură aparitie la momentul cind anul vechi se duce si vine anul nou. Cit despre prezenta Buhaiului in alaiul de plugari, originea se pierde in epoca de dinaintea crestinismului si mugetul buhaiului aminteste despre o veche divinitate agrară intruchipată de taur. Mercantilizarea plugusorului este bine rezumata de prof. dr. Costica Neagu, un negrilestean cu radacini adinci in istoria Vrancei si cunoscator avizat al traditiilor vrincene. "Plugusorul de astazi nu mai este cel din timpul copilariei, cel putin in Vrancea arhaica. Plugusorul semnifica un inceput de an. Era un elogiu adus muncii, «piinii noastre cea de toate zilele». Aceste traditii trebuie pastrate la ele acasa, iar conservarea lor trebuie sa se faca acolo, in Vrancea arhaica", ne-a spus Costica Neagu, directorul Casei Corpului Didactic "Simion Mehedinti".
Traditiile vrincene vor ajunge la muzeu
Aceasta este concluzia celor mai avizati cunoscatori ai traditiilor vrincene. "Exista riscul ca Plugusorul sa ajunga la Muzeu. Biciul, Buhaiul si celelalte obiecte expuse pe pereti, iar versurile sa le ascultam de pe suporturi electronice. Problema disparitiei acestor traditii este una sociala. Unde sint tinerii din satele Vrancei? Daca ma gindesc bine, Plugusorul a ajuns, in parte, la Muzeu. Este o realitate cruda si dureroasa", ne-a spus dr. Ion Cherciu, cercetator la Institutul de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu" al Academiei Romane. Consiliul Judetean risipeste miliarde pentru festivaluri si manifestari folclorice, dar obiceiurile vrincene de Anul Nou sint pe cale de disparitie. Vina este a celor care conduc institutiile cu responsabilitati in domeniu, pentru ca nu au nici o strategie de conservare a acestor traditii. Ce nu au reusit tatarii, turcii, epidemiile, foametea, razboiul si comunistii s-a reusit in acesti ultimi ani, cind folclorul a ajuns un domeniu in care s-au adapostit toti cei fara ocupatie. Dansul cu ursul, sugubeata capra, buhaiul cel fioros, mosul si baba si alte frumuseti ale obiceiurilor de sfirsit de an vor merge la muzeu. Aceasta pentru ca toate aceste institutii au fost umplute cu fosti activisti de partid, amante ale unor politicieni bastinasi, nepoate, cuscre, cumnate, cumetri, pensionari plictisiti, fosti colegi de scoala de partid la Galati, foste cadre de partid, fosti directori trasi pe dreapta si nu in ultimul rind clientela partidului aflat la putere. La Multi Ani 2008 si sa dea Dumnezeu ca traditiile de sfirsit de an sa nu ajunga la muzeu! (Valentin MUSCA)
