Ultima oră

Intoarcerea evreilor la Focsani

Silvia Vrînceanu Nichita
28 mai 2007 6078 vizualizări
Focsanenii sint o comunitate numeroasa in Israel, peste 500 de familii, care se intilnesc in cadrul unor congrese anuale. Zece dintre familiile de veterani emigranti in urma cu zeci de ani au venit intr-o vizita de suflet, poate ultima, la Focsani. Liderii comunitatii au plantat pe muntii Ierusalimului padurea Focsani, in memoria celor pe care nu au putut sa-i ia cu ei in Eretz Israel. Ziarul de Vrancea va dezvaluie citeva dintre amintirile evreilor reveniti pentru doua zile in orasul natal

Zece familii de evrei care au emigrat in Tara Sfinta si au pus apoi umarul la intemeierea statului Israel dupa anul 1948, s-au intors pentru a revedea, poate pentru ultima data, locurile unde s-au nascut, au copilarit si de unde istoria i-a alungat. Unii dintre acestia au revazut Focsaniul dupa jumatate de secol si au varsat cite o lacrima pe pietrele reci de mormint ale celor dragi. Focsanenii israelieni s-au reunit joi, pentru o ceremonie privata, la Sinagoga israelita de pe strada Oituz, construita in anul 1896, una dintre putinele cladiri din fostul cartier evreiesc care au ramas in picioare dupa demolarile comuniste. Cum au fost oaspeti ai Primariei Focsani, focsanenii israelieni au avut apoi o intilnire de suflet, la care a fost invitat si primarul Decebal Bacinschi, unde s-au depanat amintiri, s-au facut planuri de viitor si au asistat la un frumos spectacol al Ansamblului Folcloric "Tara Vrancei". Special pentru intilnire, orchestra a interpretat si citeva melodii evreiesti. Amintirile depanate de fostul focsanean Jack Gheber, care a povestit cum galatenii ne-au furat "orchestra semi-simfonica" imediat dupa razboi, l-au facut sa lacrimeze pe cel care se ocupa de conducerea muzicala a Ansamblului Tara Vrancei, Maricel Ghinea. Ieri, dupa ce au hoinarit toata ziua, "exact ca in copilarie", bunicii si-au luat la revedere sau poate adio de la Focsani. Cu toate acestea, liderul grupului, Zvi Ben Dov, care a emigrat in Palestina in anul 1947, a promis ca pe viitor vor veni si alte grupuri de evrei in orasul natal.


A revenit in oras dupa 57 de ani


Fostii focsaneni, emigrati inainte ca regimul comunist sa mutileze vechiul oras, cu parfumul sau de tirgusor aflat la rascruce de drumuri, au gasit un Focsani totalmente schimbat, din care lipsesc cele mai multe dintre cladirile copilariei, cum ar fi Primaria Veche, Turnul din Piata Unirii, vechea gradina publica, uzina de apa sau fostele pravalii si restaurante "Sotir si Bentin", "La Napoleon" sau "La calul balan". Primarul le-a promis insa ca va tine cont de vechea gradina publica atunci cind Piata Unirii va fi reamenajata. Cei mai multi si-au amintit cum intrau semchereste la reprezentatiile de la Teatrul Pastia, fara sa plateasca bilet, pacalindu-l pe portar. Si-au amintit de iesirile la terasele din gradina publica, unde beau lapte batut cu covrigi, de cinematograful in aer liber din centru si de Strada Mare, unde lumea iesea seara la promenada, imbracata elegant, de magazinele "La pomul verde", "Haine de-a gata", "Voaleta", sau "La pomul cu cafea", locatii de care isi mai amintesc doar cei mai in virsta focsaneni. Cu toate ca nu dormise doua nopti din cauza drumului, profesoara Golditza Levav Lazar, care a emigrat in Israel pe cind avea numai 17 ani, a batut orasul in lung si in lat in cautarea locurilor copilariei sale. Casa familiei nu mai exista, nu mai exista nici strada si nici macar un copac care sa-i arate ca aici a locuit cu familia sa. Doar citeva pietre in cimitir sint tot ce a ramas in Focsani din istoria familiei sale. Golditza Lazar, care este sotia fostului primar al orasului Naharia din Israel, spune ca a parasit Focsaniul in urma cu fix 57 de ani, pe 24 mai 1950, cu o luna inainte sa sustina bacalaureatul. "Aici am primit temelia mea de om si tot de aici pina azi mi-a ramas dragostea pentru matematica. Iubesc Focsaniul", ne-a spus ea.


Surprize- Surprize dupa 65 de ani



Zvi Ben Dov, 75 ani, directorul organizatiei A.M.I.R., care militeaza pentru infintarea unui muzeu al evreimii romane, a emigrat in Palestina, in 1947, unde a trait ca orfan intr-un kibutz. In anul 1950 s-a inrolat in Armata unde a servit timp de 22 de ani, luind parte la toate razboaiele Israelului. El ne-a spus ca multi dintre ofiteri erau romani, astfel ca multe ordine se dadeau in limba romana. S-a eliberat din armata in 1973 cu gradul de maior si s-a angajat la Aeroportul International "Ben-Gurion" in functii de raspundere pina la iesirea la pensie. In ultimii ani Zvi a studiat istoria comunitatii in care s-a nascut publicind doua carti. Impreuna cu sotia sa Edna, acesta i-a mobilizat pe focsanenii israelieni, care au anual si un congres la Ierusalim. In statisticile sale are peste 500 de familii de focsaneni. Zvi Ben Dov, care se numea Puiu Zilberman pe vremea cind locuia in Romania, s-a revazut ieri, dupa 65 de ani, cu focsanenaca Veta Manole, prietena sa din copilarie. Emotiile nu au rezistat fara lacrimi. "De 65 de ani nu m-am vazut cu Puiu, venea pe la mamaia prin casa, mincam cu totii. Tatal lui, domnul Bercu, tinea o pravalie pe strada Brailei, de unde noi cumparam cereale. Mama lui il certa ca el venea pe furis la noi, ca noi eram copii multi, si ne jucam impreuna. Vroiau sa plece in Palestina, sa nu mai strige mereu lumea dupa ei ca sint jidani. Si au plecat. Acum au murit toti de pe strada Brailei, au darimat tot, case, pravalii, si au ridicat blocuri. Am plins ca de pe un mort, dupa ce ne-am despartit. Nu stiu daca o sa-l mai vad vreodata", ne-a povestit Veta Manole, care a adus cu ea si o veche fotografie in care apare alaturi de Puiu.


Amintiri despre birjari


Veteranii evrei au povestit la Focsani despre activitatile comunitatii evreisti, despre orasul de altadata, despre cum se distrau, cum era scoala, perioada de relativa normalitate care s-a terminat odata cu intrarea Romaniei in razboi alaturi de Germania nazista. "Printre diversele meserii cu care se ocupau evreii din Focsani, ne amintim cu placere si de carausii si birjarii propietari de trasuri impodobite frumos, trase de doi cai impodobiti si ei. Ecoul tropaiturilor cailor pe pietrele cu care erau pavate strazile orasului inca imi suna si astazi in urechi. Iarna, birjarii isi inhamau caii la sanii impodobite cu panglici colorate si ghirlande de clopoteii. In timpul mersului pe troienele de zapada ce acopereau strazile, muzica clopoteilor insotea ritmul potcoavelor pe pavelele de granit. Era ceva fermecator, dadea o veselie si aripi gindului spre tot ce este bun si frumos. Birjarii isi conduceau caii cu ajutorul hamurilor avind pe miini manusi groase de blana, iar pe cap aveau caciuli de blana. Persoanele care foloseau sania primeau de la birjar paturi groase spre a-i feri de ger. Si caii erau acoperiti cu paturi", ne-a povestit Zvi Ben Dov unele dintre cele mai frumoase zile din copilarie. Tot el ne-a spus ca vizita nu se vrea a fi doar una nostalgica. "Vrem sa reinviem in patria stramoseasca, amintirile unor momente de demult, care nu pot si nu trebuie sa fie date uitarii, dar vrem sa vedem progresul in dezvoltarea orasului. Pentru ca focsaneni am fost, focsaneni sintem inca. Sintem mindri ca ne-am nascut in orasul in care s-a jucat Hora Unirii, in orasul a carui comunitate evreieasca a dat un filosof popular, Cilibi Moise, pe savantul Oscar Sagher, pe scriitorii Camil Baltazar, George Silviu, profesorul Liviu Librescu si multi altii".


Padurea Focsani in Ierusalim si cartierul Liviu Librescu la Focsani


La Focsani s-au aflat pentru doua zile si sotii Rebeca si Jack Gheber, Itzu si Suzana Baron, Eti Solomon, Eytan si Neta Flor, Avram Aviram, alaturi de nepotul Ytay Dagan, Sonia Terkler, cumnata cantorului de la Sinagoga, Geni Saham, Fani Ambramovici, dar si Pitica Grünberg, al caruit tata, grafician, a confectionat toate firmele de pe Strada Mare. Jaques Gheber, fiul fostei directoare a scolii israelite din Focsani, "un elev mereu premiant", dupa cum l-au laudat fostii colegi din copilarie, a vizitat orasul cu ochii in lacrimi, spunind ca nu stie daca va mai reveni vreodata. Evreii reintorsi in patrie au facut un cadou special primarului Decebal Bacinschi: un certificat care arata ca pe muntii Ierusalimului a fost plantata o padure care a primit numele orasului Focsani. Sutele de copaci au fost saditi de cei plecati din Focsani in memoria stramosilor inmormintati aici dar si pentru focsanenii care au murit in timpul Holocaustului. Focsanenii israelieni au avut parte si de o surpriza din partea municipalitatii. Fostul cartier evreiesc, unde se afla si singura Sinagoga din Focsani, va purta numele regretatului profesor Liviu Librescu, cel care si-a sacrificat viata pentru a-si salva studentii de la Univesitatea Virginia Tech din America. Propunerea va fi discutata in cadrul sedintei Consiliului Local de marti. Zvi Ben Dov a promis ca va fi la Focsani impreuna cu Marilena Librescu, sotia profesorului erou. (Silvia VRINCEANU)


  • Putina istorie


  • In Vrancea a existat o infloritoare comunitate evreiasca, de peste 20.000 de persoane. Opresiunea antisemita care a continuat in timpul regimului comunist i-a determinat sa plece pe cei mai multi. Cu toate ca in oras mai sint sub 20 de evrei, comunitatea are in spate o istorie extrem de interesanta care se regaseste in mai multe carti si articole publicate de cei plecati. Numai Zvi Ben Dov, care a facut mai multe cercetari despre evreimea focsaneana, a publicat in Israel doua carti. Tot el a povestit la Focsani ca cel mai vechi document cu privire la evreii focsaneni este o piatra de mormint, datata cu 232 de ani iniante de Unirea Principatelor. "In anul 1694, populatia evreiasca a fost supusa de catre turci unui greu impozit colectiv si a fost obligata sa intretina o garnizoana in regiune. In secolul 19 incepea o noua faza a antisemitismului. A fost interzisa taierea rituala a vitelor, iar revolta impotriva grecilor din 1821 a fost platita cu mult singe evreiesc. Aceasta atmosfera i-a facut pe evreii din Focsani sa inteleaga ca plecarea in Palestina era singura lor posibilitate de salvare", a spus Zvi. Evreii se mindresc ca orasul Focsani este scris cu litere de aur in istoria sionismului. In anul 1881 aici s-a organizat primul congres mondial al miscarii sioniste, care a culminat si cu prima emigrare in Palestina a trei familii. Evenimentul a avut loc cu 16 ani inaintea primului Congres Sionist de la Basel, din 1897, cind evreii au decis ca trebuie sa aiba o tara numai a lor. "Din pacate, cladirea scolii unde a avut loc congresul a fost demolata", a spus Ben Dov.


    Cum ne-au furat galatenii filarmonica



    "Actiunea se petrece in anii de dupa 1944, cind toata lumea se bucura de terminarea razboiului si de noile timpuri ce aveau sa vina. Astfel, multi tineri si batrini si-au amintit ca au in casa un instrument muzical pe care - din cauza razboiului - nu l-au mai folosit. Acesti amatori de muzica buna se intruneau de doua ori pe saptamina la Atheneul Pastia si cintau. Putem aminti pe dirijorul nostru maior Prisacaru, pe domnul farmacist Dranga, pe domnul maior Saica, pe domnul Madjearu si multi altii care cintau alaturi de liceenii Butnaru, Weissman, subsemnatul, etc. Perseverenta si seriozitatea lor le-a fost recunoscuta: Ministerul i-a recunoscut ca Orchestra semi-simfonica a orasului Focsani si au functionat ca atare un numar de ani dar... Orasul Galati, capitala de regiune, nu putea sa sufere ca Focsaniul, capitala de raion, avea o orchestra simfonica si ei nu aveau. Nimic mai simplu: i-a mutat la Galati pe cei care au vrut sau au putut sa se mute, astfel ca zilele orchestrei noastre au luat sfirsit dupa citiva ani. Ca focsanean, nu le pot uita si ierta galatenilor ca ne-au luat orchestra care - cine stie - ar fi putut sa functioneze si azi, aici, in orasul nostru".


    Prof. Jack Gheber, focsanean emigrat in Israel


    FLORES PARA LOS MUERTOS


    - de Florin Papazu


    "Oras al amintirilor, Focsani,

    Te mai zaresc prin pulberea de ani ...

    Te-ascult in mine - susur fara glas ""

    Parfumu-ti vechi e tot ce-a mai ramas.

    Te-am cautat prin ceata catre zori

    -E ingropat trecutul sub ninsori.

    Copilaria-mi caut pe-noptat,

    Acelasi e doar cerul instelat.

    Incólo, nu mai e nimic de-atunci,

    Oras supus nedreptelor porunci !

    Iar strazile pe care-am ratacit,

    M-au tot chemat, dar nu le-am mai gasit.

    Si casele prin care am trecut,

    Le-au prefacut stapanii noi in lut,

    Ca-n locul lor, sa-nalte cenusii,

    Egale cuburi, gemene cutii.

    Oras supus nedreptelor porunci,

    Dar unde-ti sunt gradinile de-atunci?

    Si cei cu care am copilarit,

    Spre care zari, tacut, s-au risipit?

    Un prieten doar am intalnit pe drum,

    învaluit in ani ca intr-un fum.

    Am mers cu el alaturi si-am tacut,

    Nu l-am stiut si nu m-a cunoscut ...

    Oras al inoptarilor, Focsani,

    Pierdut in zarea zecilor de ani ...

    Atati din cei pe care i-am iubit,

    La marginea-ti de nord au poposit!

    M-asteapta-acolo-n asfintitul bland,

    Ma voi uni cu-ai mei cei dusi - curand.

    Ramai cu oameni noi, cu noi zidiri,

    Oras strain si fara amintiri!

    Un singur fir de iarba sub asfalt

    Mai geme stins din veacul celalalt ..."


    Volumul "VESNICIA SI îNCA O CLIPA" // Muzeul Brailei, Editura Istros, 2001.


    Poezie trimisa focsanenilor de Avram Bergher, aflat in Israel din anul 1965, bun prieten cu autorul acestor minunate versuri. Familia Reta si Avram Bergher au detinut o farmacie in Piata Moldovei. La plecarea din Focsani au primit in dar aceasta poezie de la domnul Florin Papazu.


    În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

    Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

    Comentarii: 89

    Adaugă comentariu
    acrkxyse, acum 362 zile, 18 ore, 42 minute, 56 secunde
    nq8823 <a href=" http://levitvaph.com ">levitra dosage</a> lr2556im4524yw264 vu8415lg3705vj9238
    vrlmorfj, acum 364 zile, 17 ore, 35 minute, 47 secunde
    bf1648 <a href=" http://levitvaph.com ">levitra side effects</a> vg9511ye7267ps2170 gx1225cr2355ty4204
    fruineurl, acum 1545 zile, 4 ore, 11 minute, 4 secunde
    <a href=http://cashloanstodayhere.com/#jrtyz>cash advance</a> - <a href=http://cashloanstodayhere.com/#pffcf >cash advance online</a> , http://cashloanstodayhere.com/#bctmz citeste integral
    DipappalTriex, acum 1597 zile, 3 ore, 34 minute, 30 secunde
    <a href=http://cheapcialisgetnow.com/#kmwnj>order cialis without prescription</a> - <a href=http://cheapcialisgetnow.com/#ynhzj >buy cialis 10 mg online</a> , citeste integral
    enaklyheach, acum 1623 zile, 15 ore, 7 minute, 58 secunde
    <a href=http://instantloansdirectly.com/#mdsef>bad credit payday loans</a> - <a href=http://instantloansdirectly.com/#sgjlw >payday loans</a> , citeste integral
    beiseeerype, acum 1626 zile, 6 ore, 17 minute, 19 secunde
    <a href=http://truepaydayloansnow.com/#umzrq>instant payday loans</a> - <a href=http://truepaydayloansnow.com/#kczvm >payday loans</a> , http://truepaydayloansnow.com/#zxlep citeste integral
    NibgambagOb, acum 1629 zile, 5 ore, 45 minute, 39 secunde
    <a href=http://fastcashloansdirectly.com/#revws>payday loans online</a> - <a href=http://fastcashloansdirectly.com/#mmsrx >payday loans online</a> , citeste integral
    expoxyAlexapy, acum 1651 zile, 21 ore, 7 minute, 24 secunde
    <a href=http://genericcialisednowonline.com/#etnqp>buy cheap cialis</a> - <a href=http://genericcialisednowonline.com/#iycjz >buy generic cialis</a> , citeste integral
    ariptiolomi, acum 1671 zile, 5 ore, 5 minute, 43 secunde
    <a href=http://buyzoviraxdirectly.com/#mmtuw>zovirax online</a> - <a href=http://buyzoviraxdirectly.com/#otyum >zovirax 400 mg</a> , http://buyzoviraxdirectly.com/#uqcve citeste integral
    utteleLieda, acum 1676 zile, 21 ore, 27 minute, 44 secunde
    <a href=http://instpaydayloansnofax.com/#ihlki>payday loans</a> - <a href=http://instpaydayloansnofax.com/#ycrzx >no fax payday loans</a> , citeste integral
    Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
    Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
    1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
    2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
    3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
    4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
    Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
    Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
    Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.