Arhiepiscopul Ciprian va sluji la Jariştea
Realizată din zid masiv, lăcaşul poartă amprenta arhitectului şi a constructorului, italianul Candoni Zanetto, de unde aerul baroc, greoi, dar liniştitor, care te întâmpină de la intrare. A fost construită între anii 1895-1907, în plină criză economică, în momentul în care viile Podgoriei Putnei fuseseră distruse de filoxeră, iar podgorenii replantau moşiile cu butaşi aduşi din Algeria şi de peste Ocean. Pereţii zvelţi ai lăcaşului au fost pictaţi de zugravul Dimitriu din Roman într-un stil care ne duce cu gândul la realismul picturii lui Grigorescu. În ciuda proporţiilor imense pentru o biserică din mediul rural (30 m lungime, 15 m înălţime şi 25 m înălţime), catapeteazma este din lemn, sculptată de meşterul Aurel Pop din Transilvania. Întrucât turla principală a căzut la cutremurul din 1940, a fost refăcută şi repictată de cunoscutul pictor bisericesc Vasile Pascu din Focşani. Numele Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Jariştea se leagă de păstorirea preotului Ştefan Rădvan, care a reuşit să ducă la bun sfârşit acest proiect, împreună cu Dumitru Hainăroşie, Grigorie Ghemuleţ, Constantin Pulpă şi Ene Savin. Este pentru a doua oară când Întâi Stătătorul Eparhiei slujeşte la Jariştea. Dacă prima dată a fost cu ocazia hramului Schitului Buluc, de această dată prilejul este oferit de hirotonirea unui fiu al satului, un moment deosebit pentru comunitate, motiv pentru care credincioşii parohiei, în ciuda frigului, s-au pregătit să-i primească aşa cum se cuvine pe ierarh şi creştinii care vor dori să li se alăture la acest eveniment. (V. MUSCĂ)
Pisania cu numele ctitorilor săpate în marmură