Local

Visul purtat în suflet 35 de ani

Janine VADISLAV
25 oct 2017 9440 vizualizări

În satul dintre munţi dincolo de care  se înalţă păduri negre de dese ce sunt,  trăiesc 300 de suflete, oameni simpli, trecuţi de prima şi de a doua, unii şi de-a treia tinereţe, dar încă pe picioarele lor. Trăiesc aşa cum au moştenit şi au învăţat de la bunicii şi părinţii lor, mulţumiţi cu ce le-a dat bunul Dumnezeu. Un singur regret  purtau în suflet, nu  aveau o biserică în care să se cunune tinerii, să-şi creştineze copiii şi să-şi conducă  pe ultimul drum bătrânii...

Au apucat să-şi vadă visul cu ochii dar, un versant şubrezit de ploile lungi a fost cât pe ce să  zdrobească zidurile bisericii. Doar o minune a făcut ca valul pornit să se oprească în zidul de apărare, pe care nu l-a dat jos, a trecut doar peste el oprindu-se brusc în perete.  Au urmat zile lungi de lucru şi nopţi fără somn pentru părintele Ghenadie  Ponea, cum să facă, unde să găsească  bani pentru construcţie.  A călătorit  toată ţara şi cei care l-au îndrumat şi sfătuit să ridice acest sfânt lăcaş, oameni de bine impresionaţi de  dorinţa sa arzătoare, l-au ajutat să ducă visul mai departe. Acum, oamenii din sat se uită la biserică şi nu le vine a crede, intră, se roagă, dau o mână de ajutor şi se gândesc la momentul  înălţător când biserica  va fi sfinţită şi un preot va sluji - măcar o dată pe lună, dacă altfel nu s-o putea -  şi în satul lor.

Vasile Grăjdan, maistru constructor, a lucrat la biserică.. A trăit  şi momentul în care toţi  s-au speriat că versantul o va acoperi...  Nu s-a întâmplat. Şi-a pus toată puterea de muncă şi experienţa de-o viaţă pentru ca această lucrare să fie dusă la bun sfârşit.

 

„M-am gândit la satul acesta, la bătrânii de aici. Până la biserica din Andreiaşu sunt  9 km, drum lung. Mă gândesc că pentru ei este binevenit  acest lăcaş”, spune  Vasile Grăjdan.

 

- Veniţi des pe-aici? întreb.

 

„Sâmbăta şi duminica trec  mereu”.

 

- Cum e când vedeţi biserica, sunteţi mai liniştit? întreb

 

„E un lucru frumos. Mă simt mai liniştit, sigur că da! Eu sunt  între Andreiaşu şi Butucoasa, am 3 km până acasă.”

 

- A muncit părintele...

 

„A muncit, cinste lui. A umblat, a alergat după materiale. Să aduci o cifă de beton, e greu! Să torni de la distanţa aia ( din şosea, până la biserică, peste albia Milcovului), nu-i uşor! A folosit pompe...,  cheltuială mare!”

 

- Ce-aţi făcut când aţi auzit că începe să alunece?

 

„Am venit special.  M-am uitat, era urgie, deja depăşise primul zid. Viitura a trecut peste el.  Cu ajutorul utilajelor s-a îndepărtat alunecarea. S-au făcut lucrări de  întărire şi înălţare a zidului, o treabă foarte bună”, a mai spus  maistrul constructor Vasile Grăjdan.

Ştefan Făşioiu  are 95 de ani.  Şi-a dorit toată viaţa  o biserică în satul lui.  A mers cu ceilalţi oameni din sat la biserica din Andreiaşu, dar acum nu-l mai ţin picioarele...

 

„Acum e bine, avem biserica  aici, aproape”.

 

- Cine a făcut biserica? întreb.

 

„Gheorghiţă... ( părintele Ponea) E fiu al satului”.

 

- E vrednic?

 

„E foarte bine!”

Gheorghiţă  Ghinu  s-a născut, a crescut şi a trăit o viaţă de om în satul Butucoasa. Viaţa n-a fost uşoară, dar nu şi-a  părăsit  satul natal.

 

„Înainte de a se face drumul naţional, mergeam prin albia Milcovului la biserică, în satul Andreiaşu. 8 km, pe jos dus, 8km întors. Treceam toate vadurile pe unde era de trecut.  A dat Dumnezeu de-a făcut această biserică. Părintele e finul meu, botezat de noi. Când am venit de la biserică  l-am dăruit , or să iasă preot, ori măcar dascăl.”, povesteşte nenea  Gheorghiţă.

 

- Când era copil, era harnic? întreb.

„Era foarte harnic, muncitor. A dat Dumnezeu  şi a plecat la călugărie, după călugărie a dat Dumnezeu a făcut lucrări numai de bine, foarte frumoase şi-a dat Dumnezeu  de a înflorit şi satul Butucoasa cu această minunată biserică.  Eram pe pustiu aproape! Nu mă gândeam să fie minunea asta. Nu l-am creştinat degeaba”,  a mai spus Gheorghiţă  Ghinu, din satul Butucoasa.

Constantin  Făşioiu a fost  şofer până la pensionare. Având mai mult timp liber, s-a întors din nou cu faţa către sat.  L-a impresionat necazul de acum aproape un an. Bunul Dumnezeu  a oprit însă urgia  înainte de  a face  pagubă mare, zidul bisericii rămânând în picioare.

 

„A venit  muntele - chiar pământul lui tata - peste bisericuţă. Ne-am speriat, tot satul  a venit aici, care mai de care a dat o mână de ajutor  la depărtarea pământului. A adus părintele un utilaj greu  şi s-a rezolvat.  Acum e bine. Sper să revin de tot în sat  şi să rămân aici. Nicăieri nu-i ca acasă”,  a spus  Constantin Făşioiu.

Ion Tătaru  are casă în satul Andreiaşu, la 8 km depărtare, dar tare-i mai place  biserica din Butucoasa, şi-i place  „că e făcută pentru bătrâni, pentru bolnavi.  Au unde veni să  se-nchine, să-şi facă cele creştineşti. Mai e de lucru,  dar 70-80 la sută  e finalizată sfânta biserică”, ne spune şi Ion Tătaru

Toader Făşioiu, rudă apropiată a părintelui Ponea,  a trăit momente grele, pe care nu le poate uita.

 

„Eu şi noaptea veneam  aicea, trăgeam cu sapa, cu lopata, să nu vină ruptura peste biserică. Striga cumnata la mine, Hai Toadere, că vine ruptura!  Am salvat biserica şi am fost mulţumit. Băiatul acesta ( părintele Ponea ) a muncit foarte mult, l-a ajutat  şi Dumnezeu”, povesteşte Toader Făşioiu, din satul Butucoasa.

Protosinghel  Ghenadie Ponea, Exarhul Episcopiei Alexandriei si Teleormanului, fiu al satului Butucoasa, comuna Andreiaşu de Jos, plecat de 35 de ani  dintre ai săi, nu şi-a uitat familia, consătenii, mai mult, nici de necazurile şi greutăţile lor n-a fost străin. Era mereu la curent cu tot ce se-ntâmpla in satul dintre munţi.  Şi-a promis să ducă la bun sfârşit gândul ce l-a gândit, să ridice o biserică în sat.  A fost susţinut moral de înalte feţe bisericeşti cărora li s-a confesat, a avut exemplul duhovnicului său, părintele Cleopa.

 

„Mulţumesc Sfintei Treimi, Preacuratei Maicii lui Dumnezeu, tuturor puterilor cereşti  şi tuturor sfinţilor pentru tot ajutorul dat.  A fost un vis al meu de zeci de ani la care şi duhovnicul meu, părintele Cleopa de la Sihăstria,  m-a  îndrumat, m-a povăţuit, m-a sfătuit  să fac această biserică în satul natal. Am reuşit după  mulţi ani de amânări. Încercări, ispite am avut la această lucrare, dar nu m-am lăsat şi nu m-am dat bătut. Aveam nădejdea şi speranţa  în Dumnezeu, Maica Domnului, sfinţi şi părinţi duhovniceşti,  pe care i-am cunoscut şi am colaborat cu ei.  Am întâlnit adevărate modele ale Bisericii cu care an dialogat şi am  colaborat”.

 

- Ce mai aveţi de făcut aici?

„Greul, pot să spun,  a trecut  pentru că bunul Dumnezeu, cerul - divinul - mi-a trimis oameni care să-mi facă protecţia şi rezistenţa  acestei clădiri. Catapeteasma din interiorul bisericii este în lucrare cu stranele  de jur împrejur şi clopotniţa.  Clopotele sunt gata la Baia Mare. Apoi pregătim sfinţirea anul viitor când este Unirea de la 24 Ianuarie 1859, apoi 100 de ani de la  Primul Război Mondial şi 100 de ani de la Marea Unire.  Anul viitor fac 35 de ani  de când am plecat de la casa părintească, 35 de ani de călugărie,  35 de ani de diaconie, 35 de ani de preoţie, 35 de ani de administraţie. Tot  anul viitor se  împlinesc  20 de ani  de când părintele Cleopa a plecat la cele veşnice”, spune, cu emoţie în glas,  Protosinghel  Ghenadie Ponea, Exarhul Episcopiei Alexandriei si Teleormanului, fiu al satului Butucoasa, comuna Andreiaşu de Jos. Dacă doriţi să ajutaţi la finalizarea lucrărilor, pentru mai multe informaţii, puteţi suna la tel. 0757/ 539. 359.

Citiți și:LOCUL NATAL - LOCUL PURTAT ÎN SUFLET....


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.