Educație

LOCUL NATAL - LOCUL PURTAT ÎN SUFLET....

Janine Vadislav
2 apr 2017 4553 vizualizări
În satul Butucoasa, comuna Andreiaşu de Jos, nu a existat niciodată biserică. De când se ştiu, localnicii merg la biserica din Andreiaşu de Jos, fie ploaie, fie ninsoare, vreme bună sau rea. Odată cu trecerea timpului, tinerii au plecat în lume, după un trai mai bun, iar bătrânii - ajunşi la 80, 90 de ani - şi-au dat seama că nu-i mai ţin puterile să meargă câte 8 km dus/întors, până la biserica din satul vecin.

Şi-au dorit o biserică în mijlocul comunităţii lor şi Dumnezeu s-a îndurat de ruga lor fierbinte.

În 2016, părintele Ghenadie, de loc din Butucoasa, cu  sprijin  de la credincioşi, cu susţinere  binecuvântată de Dumnezeu, a ridicat o bisericuţă. Alunecările de teren au fost gata, gata  s-o pună la pământ, dar n-a fost să fie. Tonele de pământ şi de piatră s-au oprit chiar sub zidul bisericii. Acum  aceşti oameni simpli, iubitori ai locului natal, de care nu s-ar despărţi niciodată, se roagă să-i ajute  oameni cu suflet mare,  să poată fi terminată şi sfinţită biserica în care icoanele au fost deja aduse...

În biserica înălţată pe mal de apă, sub un pinten de deal,  localnicii privesc ca la o minune dumnezeiască  şi se închină la icoanele Maicii Domnului, Sfintei Treimi, Duminica Tuturor Sfinţilor, Sf. Constantin şi Elena, Sf. Mina, Sf. Ioan Botezatorul, Sf. Gheorghe, Sf. Nicolae,  Pogorârea Sfântului Duh, Rusalii, care îi priveghează din locul lor. Viaţa oamenilor este strâns legată şi n-ar avea  rostul împlinirii fără sfânta biserică, fără icoanele care-i binecuvântează. Butucoasa nu este un sat bogat, n-a fost niciodată, dar oamenii au muncit, s-au mulţumit cu cât au primit, şi-au crescut copii, i-au aşezat la casele lor, şi-au cinstit înaintaşii, moşii şi strămoşii, bunicii şi părinţii trecuţi la cele veşnice. De când se ştiu însă, aici a fost vatra lor, dar nu a existat o biserică şi nici putere financiară nu au avut să ridice una nouă. Au mers ani de-a rândul, câte 8km dus/intors, la biserica din Andreiaşu de Jos. Au păstrat obiceiurile şi traiul ştiut, dar din punct material, zona nu a avut prea multe de oferit, aşa că s-au împăcat cu toate, mulţumindu-se cu traiul zilnic. Cu toate s-au împăcat şi au mulţumit bunului Dumnezeu pentru darurile  făcute lor, dar bătrâneţea a bătut la uşă,  puterile  s-au împuţinat fiindu-le tot mai greu să ajungă la biserica din centrul comunei.  

Aici ne-am născut, aici am crescut, cu vitele. N-a fost o viaţă uşoară, dar nici n-am dorit să plecăm  la mai bine.  Pentru noi aici este bine. Acum, la bătrâneţe,  nici nu avem unde să ne mai ducem... A fost bine în tinereţe, am avut tot ce ne-a trebuit, strictul  necesar nu ne-a lipsit, dar n-am avut niciodată biserică. Şi pe ploaie şi pe ninsoare, şi pe bine şi pe rău, am mers la biserica din Andreiaşu de Jos, 8km dus, 8 km intors. Acum lucrurile s-au schimbat, avem biserica noastră. Ne-a dat Dumnezeu un preot care s-a născut aici şi a vrut să facă biserica, am vrut şi noi, să fim mai aproape  de casă... Eu am 80 de ani, nu mai pot să merg atâta drum până la Andreiaşu de Jos...” ne spune bunica Dochiţa  Ene din satul Butucoasa.

„Tineret mai este?” întreb.

-  Este şi tineret, nu aşa cum a fost până nu demult, dar este. Câţi suntem, mergem cu toţii la biserică, mai spune bunica Dochiţa.

Bucuros este tot satul.    

- E bine că avem biserică.  Suntem bucuroşi că părintele Ghenadie a rămas aproape de noi, de satul în care s-a născut. În fiecare zi  ne uitam la biserică şi nu ne vine a crede, ne rugăm la bunul Dumnezeu, auzim slujba  şi tare ne bucură. Tragem nădejde ca după sfinţire să venim aici la slujbă, iar la pomenirea morţilor mergem la Andreiaşu de Jos, unde avem morţii, ne-a spus şi Ioana Făşoiu.

-  Ne rugăm ca părintele nostru să termine biserica, să mergem la slujbe, să avem cununii şi să fie botezaţi copiii în satul nostru. Asta ar fi cea mai mare dorinţă a noastră. Satul  nostru e mic, necăjit, dar îl iubim, e al nostru!  spune şi Maria Făşoiu.  Avem o durere în suflet, nu sunt posibilităţi să terminăm ce am început, suntem săraci la buzunar, dar bogaţi în credinţă.


Pentru Ionel Sîrbu, Butucoasa este locul drag inimii sale, locul în care s-a născut şi a crescut. Are 20 de ani şi, cu ajutorul lui Dumnezeu, o viaţă înainte  în care  să-şi ajute satul, aşa cum o face şi acum.

-  Sunt legat sufleteşte de acest sat şi aşa voi rămâne, chiar dacă voi pleca la studii, la Braşov.  Am terminat liceul anul trecut şi am rămas acasă un an, timp în care am dar ajutor şi la biserică, după puterile mele. Când a venit pământul asupra bisericii, tot satul  a supărat.  Ne gândeam, căutam soluţii, să salvăm biserica noastră.  Am muncit foarte mult şi Dumnezeu ne-a răsplătit munca, ne-a lăsat biserica întreagă.

Nu trece zi de la bunul Dumnezeu în care părintele Ghendie să nu fie cu gândul la satul său, la oamenii în mijlocul cărora a crescut  şi,  în bună parte, s-a format ca om.  A avut o dorinţă mare şi a reuşit în bună parte s-o împlinească, dar mai sunt multe de făcut.

 

 

" Biserica a fost înălţată drept mulţumire pentru Prea Sfânta Treime, pentru Maica Domnului, pentru toate puterile cereşti. Doresc să rămână în amintirea celor peste 300 de suflete care au fost  în zonă şi  pentru toţi cei în viaţă. Doresc să fie  biserica în care să vină si să se roage pentru sufletele şi pentru familiile lor, pentru neamul românesc, pentru toată creştinătatea care este în  mâna şi în planul lui Dumnezeu. Biserica, înălţată în doar 2 luni de zile, prin minune dumnezeiască, se împlineşte pe zi ce trece în duhul ortodox. Ca fiu al satului, am avut obligaţia morală să las pe urma mea, spre închinarea credincioşilor, acest lăcaş de cult ortodox. Însuşi Părintele Cleopa, duhovnicul meu de la Mănăstirea Sihăstria, m-a sfătuit să fac un lăcaş de cult ortodox în locul unde m-am născut. Doresc, mai ales în perioada postului, ca toată lumea să meargă  la sfânta biserică - corabia de salvare şi limanul de mântuire  - care ne conduce la  tronul lui Dumnezeu", ne-a spus  Protosinghel  Ghenadie Ponea, Exarhul Episcopiei Alexandriei si Teleormanului, fiu al satului Butucoasa, comuna Andreiaşu de Jos. Dacă doriţi să ajutaţi la finalizarea lucrărilor, pentru mai multe informaţii, puteţi suna la tel. 0757/ 539. 359. ( Janine VADISLAV)







În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
, acum 586 zile, 9 ore, 54 minute, 22 secunde
Eu nu am făcut și nici nu fac botezuri, iar aghiazmă fac doar la mine la Episcopie . Adevărul iese întotdeauna la iveală.
enoriasul, acum 591 zile, 7 ore, 1 minut, 13 secunde
de ce nu spune cuviosul ghenadie despre botezurile si aghesmele pe care le face credinciosilor de pe valea milcovului fara stirea preotilor din parohiile pe unde umbla sfintia sa?
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.