Local

VIDEO + Galerie foto | În Golul Lepşei a venit Primăvara, iar cocoşul de munte a început dansul nupţial

Janine VADISLAV
30 apr 2020 3984 vizualizări

În Vrancea, vremea blândă a transformat Golul Lepşei, o culme golaşă aflată la peste 1300 m altitudine, într-o gură de rai pe care au înflorit - peste noapte - ghiocei, viorele şi brânduşele de primăvară. Puţin mai sus, la peste 1700 m, şi-a început dansul nupţial cocoşul de munte care poate fi văzut în pădurile de foioase şi de conifere, înalte şi întunecate, dar care au şi luminişuri deschise. Este o specie de păsări din familia fazanului.

„Cocoşul de munte este o pasăre sperioasă, rar văzută în natură. Masculul are o greutate de 4 –5 kg, înălţimea lui ajungând la 1 m . Penajul pe spate, cap şi aripi este de un brun închis, pieptul având o culoare verde cu luciri metalice. În perioada împerecherii cocoşul de munte îşi atrage perechea prin emiterea unor sunete specifice şi umflarea penajului, cu deschiderea penelor cozii în formă de evantai. Această apariţie spectaculoasă a fost numită de către specialişti  „rotitul cocoşului de munte”. Dansul începe în zori, când încă nu s-a luminat bine de ziuă, spune ing. Ion Militaru, directorul Parcului Natural „Putna.”

Spre deosebire de mascul, femela este mult mai mică şi are un penaj brun pestriţ. Specie poligamă, cocoşii încep dansul nupţial la sfârşitul iernii în locuri deschise din pădure unde se adună împreună cu femelele. În perioada împerecherii masculii devin agresivi, putând ataca chiar şi omul.

Într-o frumoasă dimineaţă de aprilie rangerii au ajuns în zona vârfului Lăcăuţ unde, în vârful unui arbore, îşi etala penajul superb, cu coada în evantai, scoţând sunetele care-l deosebesc de alte păsări ale pădurii, un cocoş de munte.

„Eram fascinaţi de apariţia cocoşului care, la acea oră de trecere de la noapte la zi, chema femelele aflate probabil în apropiere. Era un spectacol cum puţini pot vedea. Ne-am gândit că şi femelele sunt pe aproape şi ne întrebam miraţi de ce nu coboară masculul în luminiş pentru împerechere. Să fi fost vreun prădător la pândă...? Nu ne-am înşelat, pitit după o buturugă, am descoperit un râs, după aspect tânăr, care aştepta să-i cadă prada în labe. La un moment dat însă, simţind probabil prezenţa noastră, râsul s-a depărtat în mare grabă, dispărând în pădure. Oricum a fost un spectacol pe cinste”, a mai spus ing. Ion Militaru, directorul Parcului Natural „Putna.”

Perioada de împerechere la cocoşul de munte  este 15 martie - 15aprilie, după care femela depune de obicei 5-12 ouă la sfârşitul lui aprilie şi începutul lunii mai. Incubaţia durează în medie 26-29 de zile şi este asigurată numai de către femelă. După eclozare, puii părăsesc cuibul după 24 de ore urmându-şi mama.

În România populaţia estimată este de 4500-5200 de perechi. Cele mai mari efective însă se găsesc în Rusia, Finlanda, Suedia şi Norvegia.

Cât despre „ghinionistul vânător” - râsul, specialiştii spun că în Parcul Natural „Putna”  ar fi cel puţin 8 râşi, care au fost monitorizaţi,  populaţia fiind în creştere. La un moment dat a fost văzută chiar şi o femelă de râs însoţită de doi pui, care arătau foarte bine.( Janine VADISLAV )

VIDEO | Dansul nupțial al cocoșului de munte surprins în munții Vrancei-aprilie 2020

Un râs la pândă în munții Vrancei-aprilie 2020

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.