Local

Galerie foto | Soveja - stă în puterea noastră să făurim viitorul

Janine VADISLAV
30 iun 2019 1542 vizualizări

Soveja este una dintre cele mai frumoase aşezări montane din România. Şi astăzi, deşi nu mai e ceea ce a fost odată, frumuseţea ei uluieşte turistul care se abate prin zonă, frumuseţe susţinută de peisajul idilic care o înconjoară, parcă neschimbat de la facerea lumii. Nu doar frumuseţea peisajului ci şi frumuseţea sufletească a localnicilor, blândeţea şi ospitalitatea lor, fac din Soveja tărâmul fabulos ţinut ca în căuşul palmei de culmile împădurite ale munţilor. „Împărăţia Văii Şuşiţei”, cum îi spune cu emoţie în glas ilustrul profesor Iulian Albu, cu locuri îmbibate de istorie, de tradiţii şi obiceiuri ancestrale, de credinţă, vor dispărea doar odată cu ultimul sovejan, sau poate niciodată...

Cunoscută odinioară în toată ţara, căutată de turiştii care îşi petreceau concediile aici, în cel mai curat şi ozonat aer, sau de copii care aveau o minunată tabără de vară, localnicii nu-şi mai vedeau capul de treabă. Soveja era ca un stup, şi traiul era bun. Soveja avea de toate, gazde primitoare, liniştea pădurilor tulburate doar de trilurile păsărilor, slujbele din Biserica Domnească în zile de sărbătoare, freamătul comunităţii din zori şi până-n noapte şi toate făceau din Soveja un loc în care doreai să trăieşti, sau să revii - ca turist - an după an. Nu s-a pierdut nimic, din frumuseţea locurilor, şi nici din liniştea pădurilor, din solemnitatea slujbelor din Biserica înălţată în semn de împăcare şi cinstită prietenie, între doi dintre domnitorii odinioară trăitori... Nu s-a pierdut nimic din farmecul locului, doar s-a rărit lumea aceea care credea cu străşnicie că nimic nu se va schimba. Lumea aceea a plecat puţin spre alte zări purtând în suflet dorul şi speranţa că într-o zi se va putea întoarce acasă, iar cei care au rămas, aşteaptă...

Cei care au rămas să le ducă dorul, părinţi, bunici, fraţi, sunt buni gospodari ţinând splendoarea caselor cu trudă multă, dar care îşi doresc şi chiar se întâmplă, ca alte frumuseţi, create de mâna omului, să fie aninate în salba dăruită de bunul Dumnezeu.

Dar nu depinde totul doar de localnici şi nici de bunul Dumnezeu când vine vorba de bani. Lupta se dă pentru fonduri, iar banii sunt -  de când e lumea lume - o problemă, niciodată suficienţi de la guvern, greu de obţinut de la U.E. Şi totuşi administraţia locală a reuşit să atragă peste 2 milioane euro.

„Proiectul a avut două componente, una de infrastructură, în care am realizat asfaltarea a peste 8 km drumuri de interes local şi un parc, o adevărată atracţie, nu doar pentru turişti, ci şi pentru locuitorii din Soveja. Cel mai mult se bucură copii care au aici un  frumos loc de joacă. Am considerat că este absolut necesară această investiţie având în vedere că zona este cu mare potenţial turistic, Soveja fiind declarată prin hotărâre de guvern localitate turistică de interes local. Pe acest loc, cu o suprafaţă de 2 ha păşteau înainte vitele din sat, acum este o minunată grădină cu 400 de bujori, 500 de trandafiri, arbuşti ornamentali, un loc de joacă pentru copii, un amfiteatru pentru spectacole şi un pavilion pentru concertele susţinute de fanfară. Era necesar un astfel de obiectiv, dacă ne dorim să atragem turiştii care vin, din toată ţară, dar şi din străinătate. A fost o frumoasă surpriză pentru noi şi un semnal bun”, spune Costică Ciolan, primarul comunei Soveja. 

Vin turişti la sfârşit de săptămână, atraşi de frumuseţea locurilor, de îndeletnicirile tradiţionale ale meşterilor populari, de monumentele istorice

„Avem Mausoleul Eroilor, Biserica Domnească, Cimitirul Eroilor, Colecţia Muzeală găzduită de Şcoala Gimnazială din comună. Meşterii populari pot arăta, la războiul de ţesut cum se fac frumoasele covoare, sau cum se cos iile care au făcut celebră zona. Spiritul acesta viu, este întreţinut, desigur, de locuitorii Sovejei care îşi doresc un trai mai bun, doresc să li se întoarcă acasă copii. Datoria noastră este să facem proiecte, să aducem bani, să investim pentru viitorul acestei localităţi, pentru copii şi nepoţii noştri. Pentru noi, în viitorul apropiat, sursa sigură de câştig este turismul care trebuie revigorat”, ne-a mai spus Costică Ciolan, primarul comunei Soveja.

Aceasta este dorinţa sovejenilor, cei care trăiesc acum pe aceste locuri dar, aceeaşi dorinţă de progres pentru un trai mai bun au avut-o şi moşii lor, unii dintre ei adevăraţi eroii care, în timp, au susţinut cu jertfa lor acest loc binecuvântat de Dumnezeu. Vom vorbi, pe rând, de fiecare dintre ei, unii amintiţi din când în când, care au dat jertfa de sânge, trecuţi pe o plăcuţă în Mausoleul Eroilor, alţii  trăiesc acum în mijlocul comunităţii. Aş aminti  unul singur, care a ridicat un edificiu de suflet scriind o carte, un  exemplu pentru cei de azi care au datoria să ducă totul mai departe. Este vorba despre sovejanul Ion Răduţă, locuitorii Sovejei îl ştiu bine, a scris spre amurgul vieţii „Soveja între realitate şi amintire.”, o carte excepţională, care mi-a amintit - prin dragostea pentru locul natal, prin sinceritatea lucrului bine făcut, de Gabriel Garcia Marquez, marele scriitor onorat cu premiul Nobel. Pentru autor Soveja este, intr-un anume fel, Macondo ( satul) lui Marquez. Poate nici nu l-a citit pe Marquez, dar uite cum se potrivi totul. Întreaga poveste are o mare forţă de a transmite emoţia, de a te face să vezi cu ochiul minţii ceea ce el a trăit, un om simplu care nu s-a gândit vreodată să devină scriitor, a vrut doar să nu se piardă atâta frumuseţe care înseamnă trecutul unui sat, cu bune şi mai puţin bune, cu oameni care au ştiut să iasă din tiparul timpului lor ducând viaţa mai departe cu bucurii şi tristeţi, cu pierderi şi câştiguri spirituale, cu fraţi căzuţi pe câmpul de luptă, cu părinţi care s-au zbătut toata viaţa lor doar pentru copii, dând ultimul bănuţ din casă pentru ca „avutul” lor cel mai de preţ, URMAŞUL, să înveţe mai mult decât au învăţat ei, să ajungă ceva în viaţă. S-au bucurat, au suferit, şi-au pierdut bunurile şi pe cei dragi, dar au mers mai departe. Ceea ce doreşte să transmită însă este faptul că valorile umane şi cele tradiţionale, trebuiesc respectate, familia fiind baza tuturor întâmplărilor vieţii. Fără trăinicia familiei, fără respectul şi devotamentul care există în familie, comunitatea nu ar avea forţa de a merge mai departe. Sovejenii au înţeles mesajul. Nu de puţine ori focul a mistuit gospodăriile şi a luat jertfă omenească... De fiecare dată satul a renăscut ca pasărea Phoenix din propria-i cenuşa. Există speranţa, există dorinţa, ca Soveja să redevină ceea ce a fost odată şi chiar mai mult. Stă în puterea noastră să ducem totul la un alt nivel.

 Janine VADISLAV                                  


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.