Local

Galerie foto | Creşterea caprelor, afacere profitabilă pentru fermierii vrânceni

Janine VADISLAV
23 sep 2019 4173 vizualizări

În satul vrâncean Muncelu, doi tineri soţi au avut un vis - să pună pe picioare o fermă de capre care să-i ajute să demareze o afacere prosperă: comercializarea laptelui şi a produselor din lapte, preparate după reţetele bunicii, sută la sută naturale. Câţiva a kilometri mai sus, la Răcoasa, o altă familie, cu 500 de capre, are ambiţia să ducă mai departe această afacere pregătind, alături de brânzeturile tradiţionale, produse preparate după reţetele unor producători celebri în Europa, care au făcut din această îndeletnicire veche de când lumea, o adevărată artă.

Marius Cazacu este absolvent al Facultăţii de Zootehnie, iar soţia sa,  Alexandra,  absolventă a Facultăţii de Horticultură, din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi. La terminarea facultăţii s-au retras în Vrancea, unde aveau condiţii să-şi vadă visul împlinit. Au început cu 2 căpriţe; la aproape 3 ani de la terminarea facultăţii, au peste 120 de capete din rasa Carpatină, o rasă numai bună pentru fermierii începători.

„ Este o rasă rezistentă la condiţii de mediu, rezistentă la păşunat, rezistentă la boli, o rasă cu rusticitate ridicată,” şi-a argumentat Marius decizia.

Marius se consideră norocos căci zona este numai bună pentru o astfel de afacere, cu o mare varietate de plante special pentru capre. I-a mers bine, primele produse obţinute s-au vândut ca pâinea caldă, clienţii au fost mulţumiţi, iar afacerea merge acum ca pe roate.

„Era un trend în creştere, vis-a-vis de laptele de capră, de produsele lactate din laptele de capra...”

- A fost o alegere bună?

„Până acum, da.”

Marius spune că l-au ajutat foarte mult cunoştinţele căpătate în facultate, practic însă şi-a dat seama că mai are mult de învăţat. Fiecare zi, pentru el, e o nouă încercare. Fiind la început, afacerea se face în familie.

„Soţia se ocupă de prepararea brânzeturilor şi distribuţia acestora, iar eu de întreţinerea caprelor şi de tot ce ţine de munca fizica la fermă.”

În acest moment, important pentru bunul mers al fermei este selecţia animalelor, iar el chiar ştie cum s-o facă.

„Alegem caprele cele mai rezistente la boli, la condiţii de mediu, care au producţie ridicată de lapte şi din acestea încercăm să oprim iediţe de prăsilă”.

Din 120 de iediţe, câte a avut în această primăvară, a oprit doar 18 de prăsilă. Selecţia a fost...

„...Foarte riguroasă”, spune Marius.

- De ce?

„Ţinem cont de multe aspecte cum ar fi culoarea copitelor, prezenţa sau absenţa coarnelor, producţiile de lapte ale mamelor: mamei ei( a iediţei) şi a mamei, mamei ei...”

„Băciţa” lui Marius, Alexandra, a învăţat cum se prepară caşul şi telemeaua de la bunicile din sat, iar laptele se-ncheagă doar cu cheag natural.

Nu mi-a arătat nimeni cum să fac produsele, doar am prins aşa, din ce mi-a povestit o bătrânică. Caşul nu mi-a ieşit de la început, abia a treia oara. Pe timp de vară producem mai multe sortimente. În afară de laptele dulce crud, vindem caş urdă, telemea, iaurt, smântână, brânză dulce”, ne-a spus Alexandra Cazacu.

Tinerii soţi Cazacu vând doar la comandă în oraşul Panciu şi localităţile limitrofe. Ei sunt optimişti şi cred că în şase ani vor avea 200 de capre una şi una. Marius Cazacu spune că se poate trăi foarte bine din această afacere, dar cu multă muncă, perseverenţă, ambiţie şi chef de treabă.

Câţiva kilometri mai la deal, în comuna Răcoasa, o altă familie a dezvoltat o prosperă afacere cu capre tot din rasa Carpatină. Marcela Pricop şi soţul ei au lucrat în Italia vreo 5-6 ani. N-a mers cine ştie ce, aşa că au decis să vină acasă. Fiind într-o zonă de munte, s-au gândit că ar merge o fermă de capre. Cei doi soţi au acum 500 de capete. Treaba merge foarte bine, dar se culcă la miezul nopţii şi la 5 dimineaţa sunt în picioare. Pe Marcela am găsit-o pregătind caşcavalul, treabă care îi ia mai bine de jumătate de zi. Acum are cel mai bun caşcaval de pe piaţă, dar la început a trebuit să „fure” meseria.

„Am furat ideea de la fetele de la Soveja, care fac „Caşcavalul de Soveja”, spune râzând Marcela.

De la un produs, care a avut mare succes la vânzare, a ajuns la 8 produse şi nu se opreşte aici. Cu mândria celui care ştie că a făcut treabă bună, ne arată rodul muncii ei din ultimii 5-6 ani.

„Aici avem chefir de capră. Dincoace avem cremă tartinabilă  de capră pe care o recomand foarte mult  bebeluşilor când încep diversificarea; iaurt de capra, caşcavalul  de capră, unde avem inclusiv emblema fermei - căpriţa,  rotiţa de Feta, iar aceasta este urda. Avem şi un caş făcut la începutul lunii mai, pe care l-am păstrat, să văd la sfârşit de maturat, cum e! De tăiat cred că o să-l tăiem în jurul Crăciunului. E o reţetă  adusă de mine din Italia, acolo am văzut cum se fac aceste produse. Doar reţeta de la urdă este românească.

- Se vând bine aceste produse?

„Foarte bine. Greu a fost doar la început, până s-au obişnuit cumpărătorii.”

- Ce apreciază la produsele dumneavoastră?

„Cred că cel mai mult calitatea şi faptul  că sunt din lapte sută la sută.”

- E o afacere bună?

„Da, dar şi munca e pe măsură.”

- Se câştigă bine?

„Dacă ştii să-ţi pui produsele în valoare, da.”

- Ce contează cel mai mult, când prezinţi un produs?

„Să spui adevărul din ce e făcut, asta interesează cel mai mult clientul. Să nu-l minţi. Părerea mea!”

Deşi au trecut câţiva ani de când a prins viaţă ferma - şi rezultatele se văd - Marcela mai are proiecte de dus la bun sfârşit. Visul ei este un centru de prelucrare al laptelui, la care lucrează deja. Are şi un proiect făcut, pe baza căruia ar putea primi 100.000 euro.

„Avem un proiect, acum aşteptăm rezultatele, să vedem dacă mergem mai departe, sau nu. Trebuie să cumpăram echipamentele necesare pentru a ne uşura munca, mai ales că şi mâna de lucru se găseşte mai greu...

Proiectul de suflet al Marcelei este brânza maturată, care ar putea schimba multe în ferma ei şi a soţului la fel de devotat lucrului bine făcut şi dorinţa de a respecta clientul punându-i la dispoziţie produse de calitate foarte bună, să fie omul mulţumit.

„Mi-aş dori foarte mult să fac acea brânză maturată, care este net superioară caşului. Caş este pe toate pieţele, dar acea brânză maturată este rară. Fiind un produs de calitate şi preţul va fi unul foarte bun, iar munca va fi astfel răsplătită.”

Rasa Carpatină este bună de lapte. Pe timp de vara ajunge să dea până la 4-5l lapte, mulsă de 3 ori/zi, aşa că afacerea merge strună, mai ales că tradiţia e în familie, bunicii şi părinţii  s-a ocupat tot cu creşterea animalelor.

„Dacă este să pui suflet în tot ceea ce faci, întotdeauna reuşita este de succes,” a mai spus Marcela Pricop din comuna vrânceană Răcoara.

Marcela are planuri mari.  Odată terminat centrul de preparare al produselor din lapte, vrea să pregătească un spaţiu special unde să primească turiştii care vor dori să vadă cum se prepară produsele din lapte de capră, să guste din ele şi, de ce nu, să cumpere.(Janine VADISLAV)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.