Foto | Tradiţii şi obiceiuri în Vrancea, la intrarea în Postul Mare - Postul Paştelui
Din lunea de după Lăsatul Secului începe Postul Mare propriu-zis, ce durează şapte săptămâni, perioadă în care nu se mănâncă lapte, carne, brânză şi ouă, alimentaţia zilnică bazându-se în totalitate pe produsele vegetale. În această perioadă în gospodăriile tradiţionale se lucrează de zor, se toarce, se ţese iar femeile tinere şi fetele îşi cos, pe ascuns, frumoasele cămăşi cu care se vor îmbrăca în ziua de Paşti. În Vrancea, oamenii respectă cu stricteţe obiceiurile vechi de sute de ani. Gospodinele urcă în pod vasele de dulce şi le dau jos pe cele de post, pe care le opăresc înainte de a le folosi.
„Înseamnă să fii mai bun, mai îngăduitor, mai tolerant, să-ţi ajuţi aproapele”...
Anul acesta doamna Gabriela găteşte prima masă de post, asistată de mama dumneaei, ciorbiţă de cartofi şi fasole făcăluită. Reţeta este simplă, cartofi sunt curăţaţi, feliaţi...,
„... am făcut cubuleţe de ţelină şi păstârnac, morcov, ardei roşu şi roşii. Când începe să clocotească apa pe aragaz, se pun cartofii, ceapa tăiată mărunt, iar când dau în clocot se adaugă morcovul, ţelina, ardeii şi roşiile şi se lasă la fiert 40 min”.
Pentru doamna Gabriela şi familia ei, postul este o adevărată sărbătoare. Masa se pregăteşte cu dragoste, după reţete primite de la mama ei.
„Mama făcea cartofi, ciorbă de cartofi, o fasole făcăluită, sau o pâine la cuptor, aistea le mâncam, că altceva nu puteai să mănânci în Săptămâna Mare. Mai târziu mai mâncam şi ulei şi ce se putea, aşa...”, spune tanti Simioana, mama doamnei Gabriela care, de la 4 ani a ţinut toate posturile.
„Aşa am crescut, într-o credinţă cu frică de Dumnezeu. Mâncam o ciorbă de cartofi, o fasole prăjită, făceam pe plită turte. Ţineam postul pentru o viaţă mai bună, pentru când voi fi şi eu la o etate, pentru asta puteam să ţin.”
La început de post vasele de dulce se schimbă cu cele de post. Vasele de dulce se opăresc, se spală cu leşie, apoi se urcă- la pod... şi se dau jos vasele de post care se opăresc şi se spală cu leşie...
- Ciorba este gata. Care e secretul gustului? întreb
„Leuştean tocat mărunt, din grădină, un pic de cimbru şi un pic de boia”, spune doamna Gabriela. „Ai gustat, cum e?” o întreabă pe tanti Simioana.
„Acuma gust”, spune tanti Simioana.
„Am respectat reţeta ta?”. întreabă doamna Gabriela râzând.
„Da!” spune tanti Simioana,„Parcă-i mai bună la gust ca a mea...”
Postul Paştelui poate fi considerat mai aspru, existând numai două sărbători cu dezlegare la peşte, de Buna Vestire (25 martie) şi în Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (28 aprilie).În Biserica Ortodoxă, sâmbetele sunt dedicate în special pomenirii morților, în primele şase sâmbete din Postul Mare. Ultimele pomeniri se fac în Joia Pătimirilor, atunci când se oficiază „Liturghia Sfântului Vasile cel Mare”. De la post pot fi scutiți doar copiii, femeile gravide, lăuzele şi bolnavii. În Postul Paştelui nu se fac nunţi, botezuri, nu se ţin petreceri, nici zilele de naştere nu se serbează, iar distracţiile sunt interzise. ( Janine VADISLAV)
