Foto | S-a reactivat zona seismică Vrancea- Buzău. Cutremure mici şi dese
În ultima vreme n- a fost zi fără un cutremur măcar, iar 90 la suta din cutremure sunt produse în Vrancea. Potrivit specialiştilor, originea cutremurelor vrâncene este legată de zona de convergenţă între mai multe blocuri tectonice, respectiv zona Euro-Asiatică, Africană şi Indo-Australiană. Din cauza presiunilor exercitate din mai multe direcţii, se produc ruperi în interiorul blocurilor tectonice, acestea fiind la originea cutremrelor de adâncime, în jur de 150 km. Mişcările tectonice ale zonei seismice Vrancea sunt urmărite permanent la Observatorul Seismologic „Dr. Cornelius Radu" din Vrîncioaia, locul unde sunt raportate în prima fază toate cutremurele produse, inclusiv cele sub 4 grade Richter, care nu sunt resimţite în mod normal de către populaţie.
Zona seismică Vrancea cuprinde în jur de 250 km2, o parte din Buzău, o parte din Covasna şi o parte din Braşov. De la începutul lunii septembrie 2023, în România au avut loc peste 20 de cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 şi 4,2 pe scara Richter, din care 15- 16 doar în judeţele Vrancea şi Buzău. Primul cutremur, produs în regiunea Vrancea, a avut o magnitudine mică, după care a avut loc un alt seism cu magnitudinea de 4,2 în judeţul Buzău.
Luna octombrie 2023 părea să fie una destul de liniştită din punct de vedere seismic. Până pe data de 4, nici un cutremur de peste 3 nu fusese consemnat de INFP. Joi, 5 octombrie 2023 însă, în Zona Seismică Vrancea (judeţele Vrancea şi Buzău) au fost consemnate trei cutremure în serie. Primul a avut loc la ora 3:27, la adâncimea de doar 20,4 km, având o magnitudine de 2.4. La ora 3:36, s-a produs al doilea cutremur cu o magnitudine de 2.2, în aceeaşi zonă Vrancea, dar în judeţul Buzău. Cel mai puternic seism din această serie a fost ultimul, produs la ora 3:50, care a avut intensitatea de 3.5 pe scara Richter şi a fost raportat în Zona Seismică Vrancea, Buzău, la adâncimea de 128 km. Luni, 9 octombrie, la ora 10:01, s-a produs un nou cutremur în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău. Seismul a avut o magnitudine de 3.1 pe scara Richter şi s-a produs la o adâncime de 121,6 km.
Aceste evenimente au generat preocupări cu privire la posibilitatea producerii unui cutremur major. La Vrîncioaia există un sistem automat, cum e Ro- Alert, dar mult mai rapid, un sistem de alertare a Institutului de Fizică a Pământului.
„Echipamentele sesizează unda primară, transmit mesajul la Bucureşti unui server şi analizează, comparativ cu alte magnitudini dinainte, la ce magnitudine va fi cutremurul respectiv. Toată comunicarea între Vrîncioaia şi Bucuresti se intâmpla într-o secundă, o secundă şi ceva”, spune dl. ing. Ioan Verdeş, de la Observatorul Seismologic „Dr. Cornelius Radu", din Vrîncioaia.
Din păcate oamenii nu pot fi alertaţi, un astfel de sistem nu există. Specialiştii spun că un mare cutremur poate avea loc oricând. Nu se ştie cu certitudine când, deoarece pentru cutremurele de adâncime, cum sunt cele din Vrancea, nu se pot face predicţii.
„În momentul când pământul începe să se mişte, cine simte cutremurul se pune la adăpost”, mai spune dl. ing. Ioan Verdeş, de la Observatorul Seismologic „Dr. Cornelius Radu", din Vrîncioaia.
La 26 de km depărtare de Vrîncioaia, în comuna Andreiaşu de Jos, localnicii au un „sistem” propriu de avertizare, „Focul Viu”, care nu a greşit niciodată, mai ales când a fost vorba de cutremure mari, precum cele din 1940, din 1977, sau 2006. Primele două au făcut prăpăd în ţară, numai în această zonă, nu. Nenea Ene Munteanu, avea 11 ani în 1940 şi cutremurul l-a prins pe drum, în carul tras de boi.
„Da, atunci a fost mare. Atunci a dărâmat casele oamenilor multe probleme a făcut...”
- Unde eraţi când a început?
„Eu veneam de la pădure cu boii, pe şosea şi mergând cu boii văd că boii o făcea când într-o parte, când în alta. M-am mirat, ce au mă, de ce?” spune nenea Ene Munteanu, din satul Andreiaşu de Sus.
Abia la podul peste Milcov, unde s-a întâlnit cu primarul, a aflat că a fost cutremur.
Nenea Ene spune că flăcările de la „Focul Viu” îi anunţă când vine un cutremur, e verificat.
„Am văzut focul acela cum a fost de mare, se vedeau casele pe-acolo, era para mare ca la vreo 3 metri şi ceva. Oamenii s-au speriat, în schimb a fost sperietura mai mare decât a stricat cutremurul”, mai apune nenea Ene Munteanu, din satul Andreiaşu de Sus, care a văzut multe la viaţa sa, fiind trecut de 90 de ani.
Domnul Adrian Ponea, din Andreiaşu de Jos avea 7 ani la cutremurul din 1977. Îşi aminteşte doar că totul în jur se zgâlţâia foarte tare, dar la cutremurul din 1986 avea deja 16 ani...
„Pe la miezul nopţii, la fel, am ieşit afară, aveam 16 ani pe-atunci şi am văzut flacăra foarte mare, cred că depăşea 10 metri, pentru că eu sunt şi în vecinătatea „Focului Viu”. Ziua şi cutremurul. Putem spune că poate sunt zile când avem chiar mai multe cutremure”, spune domnul Adrian Ponea din com. Andreiaşu de Jos.
Aflat într-o zonă de o frumuseţe aparte, puţin atinsă de mâna omului, „Focul Viu” este vizitat de turişti în fiecare an, indiferent de sezon.
- Veniţi des la „Focul Viu”? întreb
„Sincer, nu am mai fost de câţiva ani. Mă bucur că am ajuns acum. Este incredibil, e ceva unic”, spune un domn fermecat de peisajul din jur.
Locuitorii din apropierea „Focului Viu” spun că de multă vreme nu-i mai sperie cutremurele, uneori nici nu le mai simt. În zonă, pagubele sunt mici de obicei, mai mult, cutremurele mici nici nu le mai simt, mai ales dacă se produc noaptea.(Janine VADISLAV)
