Concluziile Curții de Conturi la CJ Vrancea: Toma și subalternii au încercat să ducă în eroare auditorii pentru un prejudiciu de 1,8 milioane
Cătălin Toma și colaboratorii săi din Consiliul Județean Vrancea au încercat să ducă în eroare inspectorii (auditorii) Curții de Conturi în legătură cu un prejudiciu de peste 1,8 milioane de lei. Această constatare este menționată în concluziile cuprinse într-un raport de audit întocmit de inspectorii (auditorii) de la Curtea de Conturi care au efectuat auditul la Consiliul Județean Vrancea. Verificările auditorilor au vizat activitatea desfășurată la Consiliul Județean Vrancea în 2021, primul an de mandat la conducerea instituției a președintelui Cătălin Toma. Nu doar la controlul direct, ci și prin obiecțiunile ridicate la raportul de audit, Cătălin Toma și juriștii săi au prezentat doar părți de adevăr, convenabile, în favoarea lor, așa cum veți vedea în continuare.
Prejudiciul despre care vom vorbi mai jos provine dintr-un proiect finanțat de Administrația Fondului de Mediu, „Reconstrucția ecologică forestieră pe terenuri degradate, constituite în perimetrele de ameliorare Panciu, Ciorăști și Măicănești, Județul Vrancea”. Proiectul nu a fost finalizat, iar AFM și Curtea de Conturi au constatat mai multe nereguli în derularea sa. Drept urmare, Consiliul Județean Vrancea a fost obligat să returneze banii primiți, 2,393 milioane lei. Iar decizia a fost confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție, printr-o hotărâre definitivă în care s-a stabilit că responsabilitatea pentru pierderea banilor aparține Consiliului Județean Vrancea.
În aceste condiții, în 2018, Curtea de Conturi a solicitat, instituției, condusă la vremea respecitvă de Marian Oprișan să recupereze banii de la cei responsabili. Oprișan nu a dat curs cererii și a lăsat problema în aer. Succesorul acestuia, Cătălin Toma, a mers mai departe, însă și a pus cruce prejudiciului, la finalul anului 2021.
În ședința din 16 decembrie 2021, când toată lumea se gândea la vacanța de Crăciun și de Anul Nou, consilierii județeni PNL, PSD, USR și ALDE au votat proiectul de hotărâre prin care prejudiciul de aproape 2 milioane de lei a fost trecut pe cheltuială publică. Iar cei responsabili au fost scăpați de orice răspundere. Practic, datoria de 1.801.460 de lei a fost trecută pe umerii alegătorilor vrânceni.
Un prejudiciu de 1,8 milioane de lei ce trebuia recuperat
În auditul pe care l-a realizat la Consiliul Județean Vrancea în 2021, primul an de mandat în fruntea instituției al actualului președinte, Cătălin Toma, Curtea de Conturi a reluat problema prejudiciului de 1,8 milioane de lei. În raportul de audit financiar, inspectorii Curții de Conturi au constatat că sub conducerea lui Cătălin Toma nu s-au făcut demersuri pentru recuperarea pagubei, așa cum a stabilit comisia de inventariere constituită prin dispoziția președintelui Consiliului Județean Vrancea din 2016.
În 2016, comisia de inventariere la care se face referire a stabilit că responsabili pentru prejudiciu sunt firmele Inteligent Software Group, Silvadi Prest III și Hansilva care s-au ocupat de proiectare și împădurire, dar și primăriile din județ unde s-a implementat proiectul.
Inteligent Software Group, firma care s-a ocupat de pregătirea proiectului și de proiectarea zonelor împădurite din cele trei localități se știe că este patronată de o anume Carmen Covaci, fostă șefă de cabinet a notarului vrâncean Cătălin Vrabie.
Firma și-a făcut intrarea în Vrancea pe vremea când Cătălin Vrabie (PSD) era secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne și a fost implicată în mai multe controverse. Inclusiv la Primăria Focșani, unde a primit niște contracte controversate. Presa a relatat pe larg despre aceste subiecte la vremea respectivă.
Aici trebuie spus că notarul Cătălin Vrabie este cumătrul Ralucăi Dan, secretarul județului, iar relația de cumetrie datează cam din perioada în care Consiliul Județean Vrancea apela la serviciile Inteligent Software Group.
Curtea de Conturi: Consiliul Județean Vrancea nu și-a apărat interesele în justiție
Revenind în prezent, auditorii Curții de Conturi au notat în raportul pe care l-au întocmit că pentru acest prejudiciu constatat, Consiliul Județean nu a formulat cereri de chemare în judecată, pentru recuperarea prejudiciului prin care cei responsabili să fie obligați la acoperirea acestuia.
„Prin încheierea pronunțată în data de 26.11.2021, în dosarul 27280/3/2021, Tribunalul București a dispus anularea cererii de chemare în judecată formulată de UATJ Vrancea (Consiliul Județean n. red.) în vederea recuperării pagubei. (…) Motivul anulării definitive a cererii de chemare în judecată, conform Încheierii pronunțate de către Tribunalul București la data de 26.11 2021 îl constituie faptul că UATJ Vrancea nu s-a conformat solicitării instanței de a prezenta, în termenul fixat (10 zile) o serie de precizări și documente în completarea cererii”, se arată în raportul de audit.
Împotriva acestei încheieri, UATJ Vrancea a formulat cerere de reexaminare, care a fost respinsă de Tribunalul București, prin o altă încheiere, din data de 11.03.2022. Între timp, însă, pe 16 decembrie 2021, consilierii județeni PNL, PSD, USR și ALDE votează o hotărâre prin care prejudiciul este trecut la datoria publică, iar cei considerați responsabili sunt absolviți de orice vină. Practic, solicitarea de reexaminare formulată la Tribunal și respinsă pe 11.03.2022 nu mai avea obiect.
Cum au încercat funcționarii CJ Vrancea să inducă în eroare auditorii
Auditorii Curții de Conturi susțin, în același raport, că cererea de chemare în judecată, anulată de instanță, le-a fost prezentată ca justificare de către Consiliul Județean Vrancea pentru încetarea demersurilor de recuperare a celor aproximaiv 1,8 milioane de lei. Fără a mai arăta și motivele care au dus la respingerea acțiunii, așa cum au fost formulate de instanță.
„De precizat este faptul că cererea de chemare în judecată anulată ulterior de cătrre instanță, în condițiile susmenționate a fost prezentată de către reprezentanții entității ca reprezentând parte a demersurilor întreprinse în vederea ducerii la îndeplinire a măsurii dispuse la pct. I, lit b. din Decizia nr. 10/2019, a Camerei de Conturi Vrancea, cu ocazia verificării pe care aceasta a efectuat-o în perioada 14.9.2021 – 17.9.2021 (Raport Follow-up înregistrat la UATJ Vrancea sub nr. 18361/17.9.2021)”, se arată în raport.
Auditorii mai arată că tot pentru a se justifica, reprezetanții Consiliului Județean Vrancea au mai prezentat și o notă contabilă din care rezulta că acest prejudiciu nici măcar nu a fost înregistrat în actele contabile.
”În același scop, reprezentanții entității au prezentat auditoriuui public extern care a efectuat controlul și nota contabilă nr. 247/17.9.2021 privind înregistrarea în contabilitate a rezultatelor inventarierii (…). Urmare verificării efectuate s-a constatat că, în fapt, operațiunea respectivă nu a fost reflectată în contabilitate”, se mai arată în document.
Concluziile Curții de Conturi
Iar concluzia Curții de Conturi, așa cum a fost consemnată în raport este amară. Practic, reprezentanții Consiliului Județean Vrancea, susțin auditorii, au încercat să-i inducă în eroare pe cei care au verificat.
„În concluzie, ambele demersuri susmenționate, pe care reprezentanții entității le-au prezentat în susținere, ca fiind de natură a înlătura abaterea constatată, s-au dovedit ulterior a fi nule”, se mai arată în raport.
Și mai arată Curtea de Conturi:
„Abaterea se datorează modului defectuos în care UATJ Vrancea a acționat în vederea recuperării pagubei constatate cu ocazia inventarierii, nerăspunzând solicitării instanței cu privire la completarea cererii de chemare în judecată a persoanelor răspunzătoare. Lipsa de interes a entității pentru recuperarea pagubei rezultă și din neînregistrarea în contabilitate a acesteia. Valoarea abaterii constatate: 1.801.460 de lei”;
„Bugetul Local a fost prejudiciat cu suma de 1.801.460 de lei, reprezentând cuantumul pagubei constatate cu ocazia inventarierii obiectivului în curs de execuție «Reconstrucția ecologică forestieră pe terenuri degradate, constituite în perimetrele de ameliorare Panciu, Ciorăști și Măicănești, Județul Vrancea», neînregistrată în contabilitate, pentru a cărei recuperare UATJ Vrancea nu a întreprins demersuri apte în vederea recuperării”.
Cum răspund Cătălin Toma și juriștii săi
Președintele Consiliului Județean, Cătălin Toma, secretarul județului Raluca Dan și juriștii instituției nu consideră că au vreo responsabilitate în legătură cu acest prejudiciu. Mai ales că, așa cum arătam mai sus, totul a fost rezolvat cu votul consilierilor în ședința dinainte de Crăciun, din 2021.
Cătălin Toma și subordonații săi își susțin punctul de vedere invocând jumătăți de adevăr sau documente care le sunt favorabile, „uitându-le” pe cele care arată altceva. În obiecțiunile pe care le-au formulat la adresa raportului de audit aceștia dau vina pe funcționarii Administrației Fondului de Mediu (AFM) pentru eșecul proiectului de împădurire. Iar în acest sens invocă o decizie a Parchetului Vrancea care, susțin Toma și colegii săi, ar fi stabilit ca vinovați pe cei de la AFM.
„Având în vedere raportul Comisiei de inventariere, UAT Județul Vrancea a promovat cerere de chemare în judecată având ca obiect obligarea entităților responsabile la plata prejudiciului în valoare de 2.105.451 lei, compus din suma de 1.801.460 lei și 303.991 lei, daune inerese, urmare a neîndeplinirii din culpă a obligațiilor asumate prin conractul pentru finanțare nerambursabilă nr. 636/N/11.06.2010 (încheiat cu AFM – n. red.).
De asemenea, raportul acestei comisii este în concordanță și cu Ordonanța de clasare din data de 31 martie 2021, a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, anchetă condusă de DNA Galați, potrivit căreia vina aparține funcționarilor din cadrul AFM pentru neimplicare în verificarea documentațiilor depuse, astfel că nu se poate reține îndeplinirea unui act prin încălcarea legii de către reprezentanții UAT Vrancea, ci doar despre neîndeplinirea conformă a dispozițiilor contractuale de către Inteligent Software”, se arată în obiecțiuni.
Argumentul șchioapătă rău de tot, ca să nu spunem mai mult. Procurorii nu dau verdicte și nu stabilesc vinovății. Ei întocmesc acte de urmărire penală și decid trimiterea în judecată a celor pe care îi consideră responsabili, dacă este cazul.
Or, nu a fost trimis în judecată nici un funcționar din cazul Administației Fondului de Mediu și cu atât mai puțin, nu a fost găsit vinovat.
Un document cheie pe care Toma îl ignoră
Mai mult, Cătălin Toma și juriștii Consiliului Județean Vrancea trec cu vedere, nejustificat, un document cheie în acest caz, dar care le este nefavorabil. Facem referire la hotărârea definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție care stabilește că responsabilitatea pentru eșecul proiectului de împădurire aparține exclusiv Consiliului Județean Vrancea care l-a implementat. În baza acestei hotărâri Consiliul Județean Vrancea a fost obligat să returneze banii din care se constituie și prejudiciul de 1,8 milioane de lei către finanțator.
De menționat că și în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, Consiliul Județean Vrancea și-a fundamentat apărarea tot pe „vinovăția” funcționarilor AFM, în procesul pe care l-a pierdut. Or, nici un procuror nu poate decide vinovăția cuiva, așa cum susține Consiliul Județean Vrancea, în cazul de față a funcționarilor AFM, împotriva a ceea ce a hotărât o instanță de judecată.
În obiecțiuni Consiliul Județean Vrancea încearcă să se apere aducând ca argument faptul că procurorul de caz ar fi stabilit că UATJ Vrancea nu ar fi urmărit producerea vreunui prejudiciu în buget, fiind de bună credință cu privire la îndeplinirea obligațiilor contractuale.
Nici acest argument nu stă în picioare, dat fiind că nimeni nu a acuzat Consiliul Județean de reacredință. Pot fi o multitudine de cauze pentru care proiectul nu a fost dus la capăt, iar una dintre ele poate fi incompetența și nepriceperea celor implicați. Aceasta nu înseamnă că nu sunt responsabili pentru prejudiciul creat și nu trebuie să-l achite.
Ca să dăm un exemplu, marea majoritate a șoferilor nu-și doresc, atunci când pornesc la drum, să producă un accident de circulație, însă dacă o fac, iar responsabilitatea le aparține, sunt buni de plată.
Semne de întrebare în legătură cu onestitatea șefilor Consiliului Județean Vrancea
Referitor la acțiunea pe care a deschis-o în justiție, la Tribunalul București și care a fost respinsă definitiv în luna martie a acestui an, Consiliul Județean Vrancea susține că ar fi trimis documentele în termen și că există dovada comunicării.
Este greu de crezut că instanța nu ar fi luat în considerare documentele dacă ar fi fost trimise și mai ales, dacă ar fi corespuns cu solicitările sale. Și în nici un caz nu ar fi justificat decizia de respingere a acțiunii Consiliului, astfel, spunând că nu au fost trimise.
Aici, aș avea un comentariu din experiența personală cu Consiliul Județean Vrancea, atât în mandatul lui Cătălin Toma cât și în cele ale predecesorului său, Marian Oprișan.
Nu puține au fost situațiile în care am solicitat o serie de informații – punctual – Consiliului Județean Vrancea, conform legii, iar în loc, am primit răspunsuri care nu aveau nici o legătură cu cererea. Din punct de vedere formal, instituția mi-a trimis răspunsul, în termenul prevăzut de lege, doar că în conținutul său nu făcea referire la întrebările mele.
Or, dacă există o astfel de practică – pe care o pot dovedi personal – de ce nu ar fi făcut același lucru și în cazul procesului de la Tribunalul București. N-ar fi exclus ca instituția condusă de Cătălin Tomas să fi trimis niște documente, dar nu cele ce i-au fost solicitate.
Prejudiciul a dispărut cu votul consilierilor județeni
Iar ”bomboana de pe coliva” acestui prejudiciu, de 1,8 milioane de lei este faptul că președintele Consiliului Județean Vrancea ”l-a îngropat” și ”i-a pus cruce definitiv” cu ajutorul consilierilor județeni, la finalul anului trecut. Cel care l-a ajutat pe Toma să ”pună cruce” acestui prejudiciu a fost prefectul Gheorghiță Berbece. Dar să-l lăsăm pe el să o spună:
„În ceea ce privește modul de înregistrare în contabilitate a rezultatelor inventarierii obiectivului în curs de execuție «Reconstrucția ecologică forestieră pe terenuri degradate, constituite în perimetrele de ameliorare Panciu, Ciorăști și Măicănești, Județul Vrancea», li s-a adus la cunoștință auditorilor externi hotărârea Consiliului Județean nr. 296/16.12.2021 privind trecerea pe cheltuiala publică a sumei de 2.105.451,39 lei, act administrativ care a fost supus controlului de legalitate al prefectului, privind aviz în acest sens”, se mai arată în obiecții.
Concluzia cinică a obiecțiunilor
Și, nu putem încheia fără a prezenta concluzia cinică a lui Cătălin Toma și a tovarășilor săi la care ar trebui să luăm cu toții aminte la viitoarele alegeri. Să nu uităm, totuși, că este vorba despre 1,8 milioane de lei, care au dispărut din bugetul județului, adică din buzunarele contribuabililor vrânceni, fără ca cineva să fie vinovat de această veritabilă ” volatirizare”.
”În concluzie, arătăm că ordonatorul principal de credite și personalul din cadrul Consiliului Județean Vrancea cu atribuții în acest sens au urmărit modul de derulare a tuturor demersurilor propuse și realizate de către specialiștii din Consiliul Județean Vrancea, luând toate măsurile și corelând toate demersurile administrative în scopul ducerii la îndeplinire a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi”, se arată în obiecțiuni.
Concuzia ar putea fi că:Doar că atât s-a putut! O gaură de 1,8 milioane de lei!
