Goana dupa 2,5 milioane de dolari
Saptaminal, vrincenii se imbulzesc pentru a bifa numere la loterie. Pasiunea si numarul jucatorilor creste o data cu sumele puse in joc. In ultimii ani, nici un vrincean nu a obtinut premiul cel mare, desi au existat sute de cistigatori la alte categorii. Impinsi de mirajul unui cistig uluitor, milioane si milioane de oameni investesc de peste 100 de ani in biletele de loterie. Cum potul ultimelor saptamini a crescut, mii de vrinceni se inghesuie sa ghiceasca cele 6 numere cistigatoare. Premiul: 88 de miliarde de lei. Cu speranta ca le va suride norocul si se vor trezi miliardari peste noapte, vrincenii au dat navala in loterii.
Jocul de noroc iti intra in singe si poate crea dependenta. Sint oameni care joaca saptaminal aceleasi numere, desi sint constienti ca sansele de cistig sint minime si ca singura cale de a te imbogati ramine munca. "Am anumite numere pe care le joc saptaminal, nu poti sa sti de unde sare iepurele, daca intr-o saptamina nu joc si tocmai atunci ies numerele mele. Nu pot sa risc", spune Valeriu Popa, din Focsani, un impatimit al loteriei. Altii pot trai si fara extrageri, dar li se pare distractiv sa-si incerce din cind in cind norocul. "Nu joc mereu, doar asa cind sint premii mari. Nu prea cred ca o sa cistig, dar merita sa incerc norocul", este de parere focsaneanca Viorica Dumitrescu. Marele premiu de saptamina aceasta, 88 miliarde lei, adica peste 2,5 milioane de dolari, i-a atras ca un magnet pe vrinceni. Cine va avea norocul sa nimereasca cele sase numere cistigatoare nu va mai trebui sa munceasca. Cu cinci numere ghicite, se poate cistiga un Logan, iar premiul pentru patru numere variaza in functie de numarul de variante iesite cistigatoare. La pretul de 40.000 lei de varianta, fiecare isi poate incerca norocul. Daca premiul nu va fi luat nici saptamina aceasta, urmatoarea extragere va avea loc de Revelion, iar cistigul va creste. "In 2006, se implinesc 100 de ani de la infiintarea Loteriei Romane. De Revelion va avea loc o extragere speciala pentru a marca centenarul. Daca nici saptamina aceasta nu va fi un cistigator, premiul va fi reportat pentru extragerea speciala", ne-a declarat Geta Toader, directoarea filialei vrincene a Loteriei Nationale. O statistica a loteriei arata ca fiecare din cele 49 de numere au iesit cistigatoare de cel putin 50 de ori. Numarul 23 a iesit cistigator de cele mai multe ori in ultimii 35 de ani - 77 de ori, pe locurile urmatoare situindu-se numerele 15, 18, 33, 29 si 13. Numarul 40 a iesit cistigator de cele mai putine ori.
"Loterie numai cu bileturi"
De-a lungul timpului, speranta a indemnat milioane de oameni sa- si incerece norocul la loterie. Emotia extragerilor loto este traita in Romania de peste doua secole. Dupa Herodot, prima forma de loterie de pe teritoriul tarii noastre dateaza de pe vremea dacilor, care trimiteau periodic, prin tragere la sorti, un sol la Zamolxe. Tinarul ales memora mesajele adresate zeului, apoi era aruncat in sulite infipte in pamint. Daca murea imediat insemna ca mesajul era acceptat. Prima mentiune de organizare a unei loterii dateaza, dupa cum spune istoricul George Potra, din 1793. In acest an, un austriac pe nume Baltazar a cerut voie domnitorului Alexandru Moruzi sa infiinteze o loterie. La 9 iulie 1793, domnitorul il anunta ca poate "sa deschida o loterie numai cu bileturi" pe timp de 15 zile, cu obligatia ca un slujitor de incredere al camerei sa mearga sa inchida cutia loteriei in fiecare seara. La 13 august 1794, domnitorul a incuviintat si lui Michel Becheru "sa deschida o loterie cu bileturi", tot pentru 15 zile. Deschiderea loteriei l-a imbogatit pe Becheru, pentru ca in 1880 istoricii l-au indentificat ca proprietar de casa in Bucuresti, pe numele sotiei, la acea vreme strainii neavind voie sa cumpere "bunuri nemiscatoare". De atunci si pina la primul deceniu al secolului urmator in Romania au functionat mai multe loterii, de pe urma carora stapinirea a cistigat bine. Tot documentele timpului ne arata ca marii negutatorii care mergeau la Buda, Viena si Leipzig cumparau bilete la loteriile din alte tari cu mult inainte ca acestea sa fi patruns la noi.
Casa vinduta pe 240 kg de aur
Mai multe documente arata ca diferiti proprietari puneau la loterie in acei ani care o casa, care un teren cu conac, care o pravalie. Practica vinzarii prin loterie, importata, probabil, din Germania, se bucura de succes. Casele de lux la aceea vreme erau prea scumpe pentru a gasi cumparatori, astfel ca in 1830 multi proprietari de mosii anunta ca pun la loterie averea, indicind numarul biletelor si preturile. La 15 ianuarie 1830, Manolache Florescu punea la loterie mosia "Colentina Florescului", situata la marginea orasului, cu moara si helesteu, si cu un venit de peste 5.000 de lei pe an, fixind numarul biletelor la 2.700, a doi galbeni imparatesti fiecare. In acelasi an, Iancu Balaceanu isi pune casa la loterie, urmat in anii urmatori de alti boieri si negustori. Cu ajutorul acestor loterii, proprietarii isi vindeau casele la preturi uriase. In secolul XIX, librarul Gheorghe Ioanid isi pune casa cu doua etaje impreuna cu gradina la loterie, care a devenit mai mai tirziu "Parcul Ioanid". Biletele de loterie erau in numar de 4.000, a doi galbeni fiecare, ceea ce insemna ca valoarea casei se ridica la circa 8.000 de galbeni. Galbenii imparatesti cintareau in jur de 30 de grame. Asadar, cei 8.000 de galbeni pusi atunci in joc ar reprezenta 240 de kilograme de aur, adica 100 de miliarde de lei in zilele noastre.
Doamnele de societate au pus bazele Loteriei caritabile
Elisabeta Stirbei este una dintre primele organizatoare de loterii destinate ajutorarii saracilor, ea initiind acest demers in beneficiul "Asezamintului pentru fete sarace". In 1862, Elena Cuza, sotia primului domnitor al Principatelor Unite, Al. I. Cuza, a adunat 59.480 lei pentu "constructia stabilimentului ce avea sa adaposteasca Asylul de copille orphane", care ulterior avea sa-i poarte numele. Una din cele mai durabile fundatii care stringea fonduri pentru "propasirea natiei" a fost Asociatiunea Doamnelor Romane "Furnica", fondata in 1882 sub patronajul reginei Elisabeta, sotia regelui Carol I, si, ulterior, al reginei Maria, sotia regelui Ferdinand I. Asociatia promova produsele create de femeile de la tara. Asociatia a activat pina in anii de dupa primul razboi mondial. In 1928 a lansat in scop caritabil o loterie cu 1,5 milioane bilete. Biletul avea in medalion o scena rusti - idilica, infatisind o femeie de la tara cu aspect de matroana romana, cu fusul si furca de tors si cu mioara nationala la picioare.
Bolintineanu si-a jucat biblioteca la loterie
Un emotionant exemplu de solidaritate slujit de noua moda a loteriilor caritabile are legatura cu istoria literaturii. Batrin si bolnav, scriitorul Dimitrie Bolintineanu se afla in dificultate financiara. Ajutat de singurii prieteni fideli care ii ramasesera, Vasile Alecsandri si Costache Negri, Bolintineanu isi pune la loterie mobila din casa si biblioteca. Loteria avea 500 de bilete a cite 5 lei bucata, dintre care doar trei erau cistigatoare. Istoria spune ca Alecsandri si Negri si-ar fi adjudecat cele trei bilete cistigatoare si i- au inapoiat prietenului lor mobila si biblioteca. Insa loteria nu a fost o solutie salvatoare pentru Dimitrie Bolintineanu, acesta murind atit de sarac incit in Spitalul Pantelimon s-au strins bani cu talerul pentru a fi inmormintat.
Sex in limuzina
Un club de strip-tease din Olanda a organizat o loterie speciala, al carei premiu a fost o partida de sex intr-o limuzina, in timp ce aceasta circula prin Rotterdam. "Am considerat ca organizarea unei astfel de actiuni ar fi ceva foarte distractiv", a declarat Laurens Vos, proprietarul unui club de noapte, citat de presa locala. Loteria a avut trei editii si in fiecare zi, perechea cistigatoare s-a bucurat de premiul cistigat. Ca sa nu se plictiseasca, perechile nonconformiste au avut voie sa invite alte doua cupluri, pentru a se bucura impreuna de plimbarea cu limuzina. Pentru ca partidele de sex sa fie ferite de ochii curiosilor, toate geamurile masinii au fost de culoare neagra.
Loterie la care te rogi sa nu cistigi
Armata israeliana a gasit un mod inedit de a-i pedepsi in mod arbitrar pe civilii palestinieni din Cisiordania, aplicind un asa-zis "sistem al loteriei". Victimele sint puse sa traga la sorti felul in care urmeaza sa fie torturati, releva France Presse. Wassim Chaarawi, in virsta de 14 ani, a fost oprit de o patrula de graniceri in timp ce facea cumparaturi. Pentru ca tinarul a incalcat interdictia de circulatie, a fost pus sa aleaga dintre patru bilete de hirtie. Pedepsa scrisa pe biletel consta in ruperea unui deget si a fost aplicata intocmai. Un alt palestinian a refuzat initial sa traga un bilet, drept care a fost batut pina a fost convins. Intimplator, pedeapsa nimerita la loterie era tot o bataie, pe care soldatii au aplicat-o fara sa tina cont ca de abia il batusera.
Record la loterie: 314,9 milioane USD
Primul cistigator la loteria europeana, infiintata in 2004, este un francez. Numerele care i-au adus 15 milioane de euro sint 16, 29, 32, 36 si 41 si cele doua "stele norocoase" 9 si 7. Botezata EuroMillions, aceasta loterie paneuropeana a fost creata de trei operatori din Spania, Marea Britanie si Franta si cuprinde sapte tari. Varianta cistigatoare presupune ghicirea a 5 numere din 50 plus cele doua numere norocoase. Costul unui bilet a fost de 2 euro, iar sansa de 1 la 76 de milioane, dar asta nu presupune
decit acumularea de la o saptamina la alta a unor premii fabuloase estimate de organizatori pina la 70 de milioane de euro. O irlandeza, mama a cinci copii, a cistigat in august suma-record de 115.436.126 euro, cea mai mare platita vreodata la Euro Millions. Dolores McNamara a aflat vestea in timp ce se afla la bar si primul sau gind a fost sa mearga la politie pentru a cere ca biletul cistigator sa fie pastrat la loc sigur. Cel mai mare pot din lume cistigat vreodata la loterie a fost obtinut in 2000 de americanul Andrew Whittaker, premiul fiind de 314,9 milioane dolari.
Istoria Loteriei Romane
1906 - Prin Legea Loteriei de Stat promulgata de regele Carol I, se conferea acestei institutii un loc important in eforturile de ameliorare a starii de sanatate si igiena a poporului roman.
1931 - Este votata Legea pentru infiintarea si organizarea Loteriei de Stat pe clase pentru sanatate publica si ocrotiri sociale, prin care veniturile nete ale Loteriei de Stat erau destinate numai
Fondului General Sanitar de Ocrotire.
1934 - înfiintarea Regiei Loteriei de Stat careia i s-a incredintat organizarea de loterii in colaborare cu alte institutii culturale.
1944 - Organizarea exploatarii si administrarii loteriei pe clase pentru sanatatea publicului si ocrotire sociala denumita Regia Loteriei de Stat prin decretul din 31 ianuarie, semnat de Maresalul Antonescu.
1949 - Prin decretul nr. 420 , Regia Loteriei de Stat se transforma in Societatea Comerciala de Stat "Loteria de Stat" trecind sub tutela Ministerului Finantelor.
1954 - Sint lansate emisiuni de "Lozuri in Plic" realizare originala romaneasca, avind mare aderenta la masa de participanti datorita faptului ca se ofera cistiguri pe loc.
1958 - Apare publicatia Loto-Pronosport, revista saptaminala.
1991 - Infiintarea Regiei Autonome a Loteriilor si Pronosport.
1993 - Automatizarea sistemelor de joc in regim off-line.
1994 - Prin Decizia Guvernului nr. 816, se infiinteaza Regia autonoma Loteria Nationala.
1999 - Se infiinteaza Compania Nationala Loteria Romana.
