Local

Am prins la furat chiar si o ruda de parlamentar

Alina Pelin
10 dec 2005 2154 vizualizări
Persoane care fac parte din lumea buna a orasului au fost prinse la furat in supermarketurile din Focsani. Printre hotii din magazine se numara si rude ale unor consilieri locali sau parlamentari. Hotii fura orice: de la parfumuri scumpe si pina la produse in vrac. De sarbatori, profitind de aglomeratie, cleptomanii dau si mai abitir iama in rafturi.

Sarbatorile de iarna lasa rafturile magazinelor goale. Acestea sint golite atit de catre cumparatorii, in goana lor dupa cadouri de orice fel, cit si de catre hoti. Cei care cumpara fara sa plateasca profita de faptul ca acum magazinele sint pline ochi de clienti si isi fac tirguielile gratuit. Indiferent de anotimp, hotii sint clienti fideli ai magazinelor vrincene, insa iarna este perioada lor preferata. Acum profita de facilitatea pe care le-o ofera hainele groase si iau cu asalt magazinele. Hotii sint de toate categoriile, de la virste fragede si pina la par carunt, nu se sfiesc de nimic si nici nu le e rusine atunci cind sint prinsi in flagrant.


Pentru a se apara de infractori, magazinele au marit numarul agentilor de paza, au montat camere de luat vederi performante si sisteme de alarma, insa acestea nu se dovedesc a fi destul de eficiente pentru ca si hotii se "profesionalizeaza". "De frica hotilor, am dotat magazinul cu sistem de supraveghere care are in componenta si cod de efractie. Orice produs care nu trece pe la casa de marcat este depistat la trecerea prin barierele cu infrarosu. Este un sistem bun, care ne-a ajutat sa-i depistam pe cei care ne goleau rafturile fara sa plateasca", a spus Nicu Mazere,patronul supermarketului Praktic Ambient. Mizind pe obrazul delincventilor, unele marketuri au incercat sa se protejeze publicindu-le pozele in revista magazinului. Aceasta metoda nu a tinut pentru ca legea le-a interzis patronilor sa ii acuze de hotie pe cei prinsi in flagrant, acestia nu pot fi numiti hoti decit dupa

pronuntarea unei hotariri definitive si irevocabile. Cleptomania este boala grea si nu mica le-a fost mirarea patronilor de magazine cind au descoperit printre hoti si persoane publice cu o situatie

financiara de invidiat. Printre persoanele publice prinse "cu mita-n sac" s-au aflat sotii si rude de consilieri locali, parlamentari, cadre militare si chiar profesori. "Am avut surpriza sa descoperim ca sintem furati de persoane care se vroiau a fi respectabile. Am prins la furat chiar si o ruda de parlamentar care a sustras un calup de cascaval si l-a ascuns in gentuta copilului. Mirati am fost si cind am vazut ca un cadru militar fura sticle de bautura, iar cind am perchezitionat masina acestuia am observat ca era pentru a doua oara in acea zi cind respectivul isi facea cumparaturile gratuit de la noi. Avem si clienti care ne fura cu regularitate, desi credem ca au suficienti bani. Acestea sint persoane care sufera de

cleptomanie si care sint cunoscute atit de catre noi cit si de catre politie si de medicii psihiatri", ne-a declarat Dal Hagiu, directorul supermarketului Zanfir. Nici angajatii marketurilor nu se dau in laturi de la furat. Tentati de multitudinea de produse, acestia au cazut in ispita si, prinsi asupra faptului, au fost concediati. De altfel, pina cind se dovedesc a fi oameni de incredere, angajatii sint perchezitionati la iesirea din tura, unii dintre acestia fiind controlati la pielea goala.


Hotii vin pregatiti la locul fapte


Cu mici furtisaguri se confrunta directorii magazinelor in fiecare zi, insa metodele de precautie pe care acestia le iau si sanctiunile aplicate de politisti nu ii intimideaza pe cei tentati sa cumpere fara sa plateasca. Se fura de toate de la jucarii, cosmetice, bijuterii, haine, patofi, mincare si pina la sticle cu bauturi si chiar marfa vinduta in vrac. Mai nou au aparut unii clienti care iau o mica gustare sau trag o dusca chiar in incinta magazinului, uitind, bineinteles, sa plateasca. "Produsele preferate de hoti sint in

general cele mici si valoroase, cum ar fi parfumurile. S-a intimplat deseori sa gasim cutiile goale, de aceea am hotarit ca produsele cu valoare mare sa fie vindute intr-un stand. Este adevarat ca acest lucru a scazut numarul vinzarilor, dar preferam ca vinzarea sa scada cu 20% decit sa fim nevoiti sa platim produsele furate", a declarat Laurentiu Tigareu, directorul supermarketului Mara. Pentru ca singuri nu pot face fata, unii vin la furat in familie. Ca in orice meserie si hotii vin la locul de "munca" bine pregatiti. Acestia au geci groase carora le-au aplicat buzunare interioare uriase pentru a putea depozita obiectele sau alimentele furate.


Copiii fura dulciuri


Obiceiurile omului se deprind inca din copilarie, lucru dovedit de faptul ca agentii de paza au prins la furat si copii. Acestia fura in general jucarii si dulciuri din apropierea caselor de marcat. Copiii nu pot fi sanctionati la fel ca si adultii, pentru a nu-i traumatiza, conducerea magazinelor nu implica politia, ci le anunta parintii si ii lasa pe acestia sa le aplice pedeapsa pe care o cred de cuviinta. Directorii magazinelor sint de parere ca astfel de probleme apar pentru ca legea este permisiva cu hotii din magazine. Cel mai des, acestia sint sanctionati de catre autoritati doar cu o amenda contraventionala de citeva sute de mii de lei, iar magazinele nu ii dau in judecata, deoarece acest lucru ar insemna o pierdere de timp si bani. Majoritatea patronilor se multumesc doar cu recuperarea marfii furate, dar au existat si vinzatori care le-au mai aplicat corectii corporale hotilor. Si asta pentru ca, daca hotul este

neprins, vinzatorii sint cei trasi la raspundere. "Nu putem sa ii dam pe fiecare in judecata. Asta ar insemna sa avem un avocat permanent la tribunal, in plus este nevoie de foarte mult timp pentru ca procesele sa se solutioneze. Eu imi recuperez marfa si ii dau pe mina Politiei. Este tot ce pot face. Pentru ca acest fenomen sa inceteze ar trebui ca legea sa ii pedepseasca mult mai aspru", este parerea lui Dal Hagiu. In cursul anului 2005 au fost raportate la politie doar 318 furturi cu autor necunoscut. Dintre acestea politia a rezolvat 257 de cazuri. "Important este faptul ca s-au identificat autorii la mai bine de 50% din cazuri. Noi am sfatuit mereu patronii magazinelor sa se protejeze impotriva hotilor cu

ajutorul sistemelor video si al agentilor de paza", a declarat subcomisarul Mariana Apostol, purtator de cuvint al IPJ Vrancea.




Cleptomani celebri si bogati


Cleptomania, impuls irezistibil de a fura. Asa explica dictionarul aceasta boala si asa este confirmata ea de toti cleptomanii prinsi cu mina-n sac. De aceasta boala sufera atit oamenii simpli cit si staruri de cinema, sportivi faimosi si cintareti cunoscuti de toata lumea. Winonna Ryder, faimoasa actrita americana, a fost arestata in 2001 fiind acuzata ca a furat marfa in valoare de 5.000 de euro

dintr-un magazin din Beverly Hills. Cind a fost prinsa, aceasta s-a declarat nevinovata spunind ca nu fura, ci repeta pentru viitorul ei rol. Pe urmele acesteia a calcat si cunoscuta jucatoare de tenis

Jennifer Capriati, care a fost prinsa furind un inel dintr-un market din Florida. Cintareata americana Jewel nu a putut rezista tentatiei si a sustras citeva dulciuri dintr-o cofetarie, aceasta idee i s-a parut ispititoare si gimnastei sovietice Olga Corbut, de a carei miini s-au lipit produsele din ciocolata. Acest comportament le costa pe staruri pagini si pagini de publicitate negativa, dar tentatia cumparaturilor gratuite este prea mare chiar si pentru vedete. Tot cleptomania justifica si titluri de genul: "Un cleptoman a furat portofelul avocatului sau" , "Un condamnat pentru furt a furat Biblia din sala de judecata".


Un singur roman are certificat de cleptoman


Cristian Ghetu este singurul cleptoman roman "atestat" de psihiatri. Povestea lui a fost publicata recent de Evenimentul Zilei. Are 44 de ani, este casatorit si tata a doi copii. Din cauza bolii acesta are la activ opt condamnari pentru furt din buzunare, iar in momentul de fata isi disputa pedeapsa printre hotii de la

Penitenciarul Rahova. Institutul de Medicina Legala "Mina Minovici" l-a diagnosticat ca avind "tulburari de personalitate de tip instabil, carora le este subscrisa si notiunea de cleptomanie", cu toate acestea nu a fost scutit de pedeapsa. "Cind sint singur in piata si vad bani, nu ma pot abtine. Ma furnica degetele", asa explica omul boala de care sufera. Furtul-record al lui Cristian Ghetu este de 300.000 lei vechi. In rest, "cariera" sa ca hot se rezuma la sume infime 10.000 lei, 30.000 lei sau chiar 5.000 lei

vechi. Desi nu sint sume mari, impulsul de a fura i-a ruinat viata, ultima oara cind a fost arestat era in piata sa cumpere macinici si nu s-a putut opune tentatiei de a lua portofelul din geanta unei doamne. A fost prins si condamnat la trei ani de inchisoare, pe care ii executa in prezent.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.