Construirea si distrugerea abuziv #227; a G #227;rii Vechi din Focsani
Gara veche, demolata 227; in 2002, a fost una din cladirile simbol ale Focsanilor, un monument care fãcea parte din patrimoniul arhitectural si istoric al urbei. Ridicata7; intre 1879-1881, fosta gara a insemnat intrarea in modernitate a orasului prin conectarea la reteua de cai ferate, si a adus cu ea schimbari importante in viata locuitorilor. De la cutremurele care au zguduit din temelie orasul, pinã la bombardamentele din timpul celor douã rãzboaie mondiale, Gara veche a purtat de-a lungul celor 121 de ani de existentã stigmatele care au marcat istoria modernã a Focsanilor. Scãpatã din ghearele rãzboiului, nimeni nu si-a putut imagina cã pe timp de pace, aceastã garã va fi dinamitatã pentru a ridica o alta finantatã din fonduri PHARE. Initial, Gara a fost inclusa intr-un program de modernizare, insa, cum fondurile erau prea mici pentru afaceristii de partid, a fost demolata. Demolarea s-a facut inaintea realizarii unui studiu de fezabilitate, iar constructia Eurogarii, estimata la cinci milioane de dolari, i-a fost incredintata fara licitatie firmei Aispa Stars \'95. Omul de afaceri Corneliu Prunache a ramas fara lucrare in urma scandalului izbucnit.
Gara veche din Focsani a fost construita ca urmare a extinderii retelei de cale ferata din tara noastra de la sfirsitul secolului XIX. Necesitatea ridicãrii unei gãri a fost impusa de proiectul extinderii cãii ferate de la Buzãu cãtre sudul Moldovei, pina la Mãrãsesti. Construirea cãii ferate Buzãu-Mãrãsesti - in lungime de 89,9 km - a adus Focsanilor oportunitatea conectãrii la reteaua nationalã de cãi ferate si implicit la apropierea orasului de pe Milcov, de Bucuresti. Nu trebuie uitat cã in acei ani legãtura intre Focsani si capitalã era anevoioasã si plinã de peripetii. Dupã Rãzboiul de Independentã, in 1878, mortii si rãnitii au fost adusi la Focsani cu carul, iar eroii de la Grivita au venit pe jos. Anul urmãtor, prin Legea din 14 Martie 1879 s-a hotãrit construirea cãii ferate Mãrãsesti - Buzãu. Lucrãrile au demarat la 15 noiembrie 1879 si punerea in circulatie a avut loc la 1 iunie 1881. Festivitãtile oficiale de inaugurare a cãii ferate Buzãu-Mãrãsesti si ale Gãrii din Focsani s-au desfãsurat pe 14 octombrie 1881, in prezenta Regelui Carol I si a Reginei Elisabeta. A fost prima linie feratã realizatã in intregime de constructorii romani. Inginerul sef al lucrãrii a fost Dimitrie Frunzã, iar in proiect a fost implicat si cunoscutul arhitect Anghel Saligni.
Construirea Bulevardului Gãrii s-a fãcut cu forta
La constructia cãii ferate si a Gãrii din Focsani au lucrat multi strãini, in special italieni, unguri si nemti, care erau mina de lucru calificatã. Existenta acestor strãini in urbe a adus o oarecare prosperitate si multi au intemeiat familii. Ridicarea Gãrii a implicat numeroase transformãri a pãrtii vestice a Focsanilor. Cea mai importantã a fost amenajarea unei strãzi principale care sã uneascã Gara cu centrul orasului. Aceasta a impus unele din cele mai mari exproprieri din istoria orasului, care au dus la aparitia Bulevardului Gãrii. Primarul municipiului era Gheorghe Orleanu, iar arhitect sef inginerul I. Iaslovescu. Construirea Gãrii a impus si infiintarea unui serviciu de birje. în 2 iunie 1881, printr-o Ordonantã, Primãria Urbei Focsani fixa taxa birjei care urma sã transporte pasagerii la "Gara Cãi Ferate statiunea Focsani", la 1 franc si jumãtate. Orice altã taxã cerutã de birjari era pedepsitã conform art. 141 din Codul Penal al vremii. Bulevardul Gãrii se numea la inceputul secolului al XX-lea B-dul Lascãr Catargiu si devenise un loc de promenadã pentru protipendada orasului, strãjuit de o parte si de alta de locuintele luxoase ale comerciantilor armeni. De constructiile acelei epoci se leagã si numele unuia dintre cei mai importanti ingineri din Focsani, Anghel Saligni. Gara din Focsani a fost martorul care a insotit orasul de la un capãt la altul al secolului trecut, indeosebi in timpul celor douã rãzboaie. Cu ocazia Centenarului, in 1981 s-a organizat la Focsani, intre 25-31 octombrie, de cãtre Asociatia Filatelistilor din Romania, Filialele Vrancea si Buzãu, simpozionul "EXPO MOLDOMAX 81", . Cu aceastã ocazie s-au emis vederi speciale cu imaginea Gãrii din Focsani.
Au demolat gara pentru a pune mina pe fonduri PHARE
Distrugerea Gãrii vechi a fãcut parte dintr-un plan bine pus la punct de cei care au executat lucrãrile in complicitate cu persoane din Ministerul Transporturilor. în prima fazã gara a fost abandonatã, dind impresia cã nu mai poate fi recuperatã, desi nu suferise decit avarii mãrunte la cutremurele din 1986 si 1991. în faza urmãtoare, Gara din Focsani a fost inclusã intr-un program de modernizare care cuprindea si alte 13 statii din Romania, ce urmau sã devinã "eurogãri", cu finantare PHARE. Asemenea proiect este, pe undeva, o aberatie pentru cã in Europa functioneazã aceleasi gãri de un secol. Singura diferentã o constituie serviciile care chiar functioneazã, acolo. Gara veche avea suficient spatiu pentru a deservi municipiul si nici nu era o clãdire avariatã pentru a fi dãrimatã, iar programul european nu prevedea demolarea gãrilor si reconstruirea, ci ameliorarea serviciilor si modernizarea. Pentru cã, prin modernizare nu se punea mina pe bani suficienti, s-a hotãrit demolarea gãrii si construirea unei eurogãri. înainte sã se execute un proiect de fezabilitate s-a acordat preferential si fãrã licitatie executia lucrãrii, firmei Aispa Stars \'95, a omului de afacaceri Corneliu Prunache. Acesta a primit 12 miliarde de lei numai pentru demolarea constructiei. Aispa Stars \'95 a ramas insa fara lucrare dupa ce presa a dezvaluit dedesbturile afacerii cu banii UE.
Cercetãtorii au fost tinuti, discret, la distantã
Pentru dezafectarea si, eventual, demolarea unui imobil care face parte din zestrea arhitectonicã a unei localitãti este nevoie de aprobãri de la institutiile statului, respectiv Directia pentru Culturã, Culte si Patrimoniu Cultural National Vrancea (DJCCPCNV), ai cãrei membri fac parte din Comisia Regionalã a Monumentelor Istorice. Aceasta se intruneste lunar pentru a analiza si decide dezafectarea si conditiile in care urmeazã sã se producã, dacã este aprobatã. Cum intreaga zonã a Gãrii fãce parte integrantã din urbe si cuprinde numeroase beciuri sau alte tipuri de incãperi subterane (tuneluri, foste adãposturi si depozite secrete ale Armatei, etc) era necesarã o cercetare amãnuntitã si o cartografiere a intregului sector. In perioada cind s-a construit Gara veche (1879-1881) si s-au efectuat lucrãri de sistematizare a acestui cartier pentru construirea unui bulevard care sa o lege de centrul orasului (incepind cu 1881) nu s-au fãcut lucrãri de cercetare a terenului. Si cu prilejul demolarii Garii vechi, arheologii au fost tinuti departe. Aceasta este istoria unui monument al Focsanilor care a dispãrut pentru totdeauna datoritã complicitãtii clasei politice vrincene, a lipsei unui societãti civile incisive, a delãsãrii oamenilor de culturã, a subordonãrii unei pãrti a presei locale si a nepãsãrii generale. Comentariile sint de prisos si fiecare poate sã judece dupã cit il duce mintea. Problema noastrã nu era lipsa unei eurogãri, ci a educatiei si a bunelor moravuri. Este posibil ca, nu peste mult timp, sã auzim de "eurotribunale", "eurospitale" si ca bãstinasi de "bunã credintã" sã le dinamiteze pe cele vechi, pentru a ridica altele din fonduri PHARE.
Eurogara a fost inaugurata neterminata
Demolarea Garii vechi si construirea celei noi a fost facuta de la inceput in dispretul legii. O investitie de 170 de miliarde de lei i-a fost facuta cadou lui Corneliu Prunache. Aispa Stars \'95 a demolat la inceputul anului 2002 cladirea garii, operatiune pentru care a incasat nu mai putin de 12 miliarde de lei. Ministerul Transportului, Contructiilor si Turismului, condus la acea vreme de Miron Mitrea, a incheiat contractul "prin negociere dintr-o singura sursa", adica cu Aispa Stars \'95. Firma lui Corneliu Prunache si-a prezentat oferta de contructie pe 4 iulie 2002, adica la o jumatate de an dupa demolarea garii. Dupa ce toata afacerea a fost dezvaluita de presa, lucrarea i-a fost incredintata firmei SC Valahorum SA Slobozia. Chiar daca nu era terminata, Eurogara a fost inaugurata de Marian Oprisan, presedintele CJ, in campania electorala pentru alegerile generale. Valoarea investitiei s-a ridicat la 6 milioane de euro. Autoritatile mai au de investit citeva zeci de miliarde de lei pentru realizarea Pietii Garii. Primaria Focsani trebuia faca jumatate din lucrare, iar restul sa fie facut de Regionala Galati a CFR. Municipalitatea va propune azi consilierilor ca investitia sa fie suportata in intregime de la buget.
