Local

Sute de pelerini au urcat la Dalhauti

Valentin Muscă
14 apr 2007 845 vizualizări
A fost una din cele mai mari multimi de credinciosi venita vreodata la hramul bisericii "Izvorul Tamaduirii"

Manastirea Dalhauti a fost ieri "invadata" de sute de crestini. Drumul de la Cirligele la Dalhuti a fost o adevarata cale de pelerinaj pentru sute de credinciosi. In masina sau pe jos, acestia au mers la hramul bisericii "Izvorul Tamaduirii", singura biserica din Vrancea inchinata acestei sarbatori. Timpul frumos si faptul ca a fost la sfirsitul saptaminii au facut ca la hramul din acest an sa

participe o mare de oameni. Politia a fost nevoita sa stopeze accesul masinilor cu mult inainte de portile manastirii, deoarece la orele 10.00 locul din jurul asezamintului religios era deja ocupat de zeci de masini. Dalhautii sint printre cele mai vechi vetre de sihastrie din Romania, iar biserica de zid "Izvorul Tamaduirii" a fost ridicata pe ruinele unei biserici din secolul al XV-lea. In timpul consolidarii acestui asezamint dupa 1989, s-au gasit fragmente dinepoca de inceput. Biserica este ea insasi o "relicva" vie din prima erioada de glorie a asezamintului monahal din Dealul Dalhautilor. Inceputurile acestui locas dateaza din perioada in care domnitorul Matei Basarab se razboia cu fratele sau moldav, Vasile Lupu, pe

la 1637. Trecind cu ostile pe aceste dealuri pline de paduri, domnitorul a descoperit schitul ascuns si frumusetea acestuia l-a determinat sa zaboveasca mai multe zile. La plecare a inzestrat schitul cu danii si a cerut sa fie transformat in manastire. Asta face ca Matei Basarab este considerat ctitorul nu numai al fostei Manastiri Soveja, dar si al Manastirii Dalhauti. Dupa o perioada deprosperitate in secolele XVIII-XIX, in timpul Primului Razboi Mondial, ocupantul german a transformat biserica in grajd pentru

caii de tractiune, la fel cum a facut si cu alte locasuri de cult din Vrancea si chiar cu biserica "Sfinta Treime" a Manastirii Cotesti, aflata la doar citiva kilometri. Prezenta crediciosilor la aceasta sarbatoare a aratat ca in Vrancea oamenii sint inca legati de traditiile lor religioase, iar investitiile pentru salvarea patrimoniului religios nu sint bani pierduti. (V.M.)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.