Local

Vechi familii vrîncene - Preotul Taftă din Negrilesti

Valentin Muscă
18 dec 2006 2867 vizualizări
Familia Taftă este una din vechile familii din Negrilestii Vrancei, iar preotul C. I. Taftă unul din cei mai temuti slujitori ai altarului

Putini sint cei care au auzit de celebrul preot Constantin I. Taftă in comuna Negrilesti, urmasul vechilului preot Constandin Taftă, unul din conducătorii luptei duse de vrinceni pentru apărarea Muntilor Vrancei. împotriva uitării, profesorul Valeriu Anghel a răscolit amintirile familiei, documente din epocă si a adus in actualitate personalitatea controversată a preotul Constantin I. Taftă. Cu titlul "Vechi familii vrincene. Preotul Constantin I. Taftă din Negrilesti si urmasii acestuia pe linia Ancuta si Lazăr Blănită" (Ed. Pallas, Focsani, 2006), lucrarea reface istoria unei familii de preoti de care se leagă insăsi istoria Negrilestilor si a Vrancei arhaice. Fiu al dascălului Ion Taftă, pr. C. I. Taftă s-a căsătorit cu mostenitoarea uneia din cele mai bogate familii vrincene, Ancuta Macovei. Cind regele Carol I a vizitat Vrancea in 1869 aceasta a fost persoana care l-a intimpinat cu "piine si sare". Prin acest mariaj preotul Taftă a devenit unul din cei mai bogati vrinceni, avind in proprietate sute de hectare de păsuni, teren arabil, mori, acareturi si vestita herghelie de la Negrilesti. Veritabil personaj de roman, mindru ca un un ficior al babei Vrincioaia, preotul Taftă a fost cel mai temut slujitor al altarului, datorită pozitiei sociale. Om al Bisericii, dar si iubitor al trecătoarelor bunuri materiale, nu a

ezitat să intre in conflict cu proprii săi enoriasi pentru stăpinirea unui picior din Muntele Păisele. Preot timp 47 de ani la Negrilesti, C. I. Taftă si-a sfirsit zilele departe de averile sale si credinciosii pe care i-a păstorit. într-o galerie a personalitătilor vrincene, preotul Taftă este printre primele locuri. Din nefericire este putin cunoscut in Vrancea anului 2006 pentru că viata si activitatea personalitătilor vrincene nu sint studiate de nimeni. Se publică anual mii de pagini pe banii Consiliului Judetean si ai Consiliilor Locale, dar putine pagini despre istoria vrincenilor adevarati. Nici o institutie de cultură din Vrancea nu are in programul său promovarea si cultivarea valorilor Tării Vrancei. Toate institutiile de

cultură din judet practică o politică de amatorism cultural si singurul scop este ca directorul institutiei să-si păstreze scaunul si să-si promoveze propria personalitate.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.