Național

Alla Murafa, o poeta din Moldova lui Stefan Cel Mare.

Valentin Muscă
8 mar 2005 627 vizualizări
Este nascuta lînga cetatile de suflet ale lui Stefan Cel Mare, a studiat în chirilica limba romăna, dar a venit in Vrancea la culesul strugurilor. Alla Murafa preda limba romăna la Marasesti.


Alla Murafa, un etern călător intre două trenuri. Cu sufletul in lumea amintirilor basarabene, trezită la realitate de zgomotul infernal al trenurilor valahe


Alla Murafa este exemplul tipic al intelectualului din Basarabia, care a trecut Prutul, la muncă, in Romania. Absolventă a Universitătii din Bălti, ajunge pe podgoriile Vrancei, la culesul strugurilor, in toamna mohorită a lui 1999. Trece prin stress-ul muncii la negru si al statutului de clandestin si reuseste să-si echivaleze studiile. Din 2001 este cetătean roman. în orasul de pe Milcov incepe să scrie poezie. Destinul acestei poete este identic cu cel al romanilor de peste Prut: un destin dramatic, plin de incercari si lipsuri, de batalii, niciodate terminate, de vise ce vor rămine de-a pururi iluzii. A venit in Romania pentru ca se simtea straina la ea acasa.

Istoria Allei Murafa nu este una desprinsa din povestile cu Feti Frumosi si Ilene Cosinzene. Se poate ca, in copilarie, sa fi visat ca orice fetita la Zine si Crai din povesti. Din nefericire, copilaria este scurta si ne trezim dintr-o data in mijlocul grijilor, intrebarilor, angoaselor. Nascuta in Moldova istorica, intre Balti si Soroca, in Marculestii Florestilor, intr-o lume unde romanii sint minoritari in propria lor tara, istoria poetei Alla Murafa este prezentul indurerat si insingurat al Moldovei de peste Prut. Rasfoind in cartea vietii poetei din Marculesti, ajunsa, print-un hazard, profesoara de romana intr-un oras - Mărăsesti - ce nu are nici o publicatie cotidiana, saptaminala sau mensuala, cu exceptia revistelor scolare, descoperim o istorie ce tine de domeniul inexplicabil al absurdului. "Aveam o bunica care avea in spatele gradinii un iaz, pe malurile caruia mi-am petrecut cei mai frumosi ani ai copilariei. De Marculestii bunicii se leaga lumea de basm a copilariei si a povestilor romanesti, pentru ca in satul bunicii erau numai romani", ne spune cu un aer nostalgic si trist Alla Murafa, cu gindul la familia si lumea pe care le-a lasat in Moldova de peste Prut.

De la culesul strugurilor la catedra

Educata intr-o Moldova ce nu trecuse inca la grafia latina, descopera pe bancile liceului imaginea dulce si seducatoare a limbii romane. Urmeaza Facultatea de Litere la Universitatea din Balti, unde participa la cenaclul literar al Facultatii. "în orasul meu erau mai multi rusi si eram obligata sa vorbesc mai mult rusa. De fapt, rusii dominau toate domeniile de activitate si incercau mereu sa ne demonstreze ca sint superiori. Si ne-o demonstrau permanent prin atotprezenta limbii ruse. Ma simteam straina la mine acasa." Asa intelegem altfel si evolutia ulterioara, hotarirea disperata de a parasi tinuturile istorice ale Baltilor si Sorocii si a-si incerca norocul in patria mama. Se intimpla in 1999. "Situatia devenise insuportabila din punct de vedere material. Vremea romantica a inceputului anilor \'90 trecuse. Romania uitase Moldova, alte preocupari erau pe ordinea de zi a Romaniei. Cind am simtit cutitul la os am luat hotarirea sa plec de una singura in Romania la munca. Am ajuns in septembrie 1999 in Vrancea la cules de struguri si in 2001 am obtinut cetatenie. Am fost un timp suplinitoare pina mi-am obtinut echivalarea studiilor si din 2002 sint profesoara de limba romana." Un destin miraculos a facut ca o romanca din Basarabia, care a invatat romana cu grafie chirilica, sa predea marasastenilor limba romana. Venită la cules de struguri, reuseste să echivaleze studiile si să ajungă profesor.

întilnirea cu poezia

"Primele poeme le-am scris tirziu. Singuratatea si o stare nedefinita m-au impins sa scriu. Din timiditate nu indrazneam sa le citesc altora. Primele persoane carora le-am aratat au fost, profesorul Virgil Raileanu si poetul Constantin Ghinita. Ei m-au indemnat sa scriu si prin ei am ajuns la Cenaclul "Duiliu Zamfirescu" din Focsani." în scurt timp obtine citeva premii care ii confirma talentul: Premiul Special la Craiova, premiul "Zaharia Stancu" la Alexandria, premiul revistei "Luceafarul". A publicat doua mici volume in colectia liliputana a editurii Zedax. De asemenea i-au apărut poezii in reviste literare. Fire sensibila, scrie putin si pretentios. Nu are nevoie de pagini intregi pentru a trimite un mesaj. în versuri scurte, gindurile reusesc sa se intrupeze si minunea dumnezeiasca a Cuvintului devenit trup se incarneaza intr-un mic poem din care intelegem gindurile si sentimentele poetei. Eterna calatoare, natura ce are nevoie de schimbari constante, se teme de rutina, de linistea apasatoare, de anostitate. Probabil, călătoria cotidiană cu trenul intre Focsani si Mărăsesti este o supapa de siguranta pentru a sparge rutina unei activitati repetitive. Mereu pe drum, vesnic intr-o gara, intre doua trenuri ale vietii, spre un viitor pe care i-l dorim incununat cu laurii succesului si al transpunerii tainelor lumii prin poezie. în aceste zile ale lui Martie, din respect pentru fiinta sensibila si neinteleasa care este FEMEIA, "Ziarul de Vrancea" doreste Allei Murafa si tuturor poeteselor din Tara Vrancei, un an plin de impliniri sufletesti si numai zile senine.

Două poezii ale Allei pentru a fi intercalate in text:

Nu vreau

"Nu vreau sa-nvat nimic din viata;

vreau sa gust si sa uit;

vreau sa miros si sa uit;

vreau sa iubesc si sa uit;

ca, mereu, cind gust, miros, iubesc,

sa simt ca traiesc pentru prima data."

Acasa

"Am gasit prin miriste drumul spre casa

unde mai miroase a liliac.

într-un colt sub nuc, caut copilaria.

în praful ulitelor ma asteapta

copilul cu ochii uscati;

gasesc fintina din care izvorau visele.

în adincimea ei ma strig pe nume

si ecoul imi raspunde a pustiu"¦

De mult cautam drumul spre casa fara sa stiu."


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.