MOZAIC STIRI NATIONALE: Curtea de Conturi: Numărul studenţilor a scăzut cu 30% în 25 de ani
Numărul studenţilor a scăzut dramatic în perioada 2011-2015 din cauza scăderii natalităţii, nivelul de pregătire al elevilor este tot mai slab şi se resimte când aceştia ajung în universităţi şi din cauza faptului că au dispărut examenele de admitere, iar învăţământul superior nu este adecvat cerinţei de pe piaţa muncii şi nevoilor economice actuale. Asta a descoperit Curtea de Conturi în urma analizei evoluţiei şi situaţiei învăţământului superior din România, în perioada 2011-2015. În ciuda scăderii numărului de studenţi, raportul Curţii de Conturi arată că a crescut numărul de universităţi şi facultăţi. Astfel, avem 103 instituţii de învăţământ superior. De asemenea, potrivit raportului fondurile bugetare nu sunt acordate universităţilor în funcţie de performanţă.
Cauzele pregătirii deficitare a tinerilor se regăsesc încă din sistemul preuniversitar. Curtea de conturi arată că problemele sistemului univeristar sunt moştenite, de fapt, din preuniversitar. Astfel, dacă ne uităm la gradul de cuprindere în învăţământul preuniversitar a populaţiei în vârstă de 7-10 ani şi 11-14 ani, observăm că acesta a înregistrat o evoluţie descendentă, astfel încât în anul şcolar 2013/2014 nu era cuprinsă într-o formă de învăţământ 7,2 % din populaţia de 7-10 ani şi 8,5 % din populaţia de 11-14 ani.
În anul 2014, 18% din populaţia în vârstă de 18-24 ani avea studii cel mult gimnaziale şi nu mai urma nici o formă de pregătire.
Universităţile ocupă „poziţii deloc onorante” în topurile mondiale
În ceea ce priveşte topurile internaţionale, instituţiile din învăţământul superior românesc nu apar în aceste clasificări, cu câteva excepţii, dar pe „poziţii deloc onorante”. „Plasări pe locuri mai puţin stânjenitoare se înregistrează în topurile pe discipline, ceea ce scoate în evidenţă faptul că mai există unele nuclee izolate care mai generează performanţă. Deşi în România există 103 instituţii de învăţământ superior, numai vreo 5-6 au o oarecare vizibilitate în topurile care ierarhizează un număr mai mare de universităţi (1000). Încă vreo 10 apar în topurile mari, care evaluează 2000 universităţi. Restul nu există decât în evidenţele naţionale”, se arată în raport.
În ceea ce priveşte corelarea studiilor universitare cu cerinţele de pe piaţa muncii, România se află în postura unei ţări furnizoare de forţă de muncă calificată. „Un număr semnificativ de persoane cu studii superioare lucrează deja în străinătate şi este foarte probabil ca fluxurile de emigraţie să continue şi în viitor. Prin aceste fluxuri România internalizează costurile formării şi externalizează beneficiile ei”, se arată în raportul Curţii de Conturi.
Marian Vanghelie, abuz în serviciu cu prejudiciu de peste două milioane de lei
Procurorii anticorupţie l-au pus sub învinuire pe Marian Vanghelie, edilul suspendat al Sectorului 5, pentru două infracţiuni de abuz în serviciu, fapte în urma cărora Primăria Sectorului 5 ar fi fost prejudiciată cu peste două milioane de lei, anunţă DNA. Procurorii îl acuză pe Vanghelie că ar fi încheiat la data de 14 mai 2008, în calitate de primar al Sectorului 5, două contracte de salubrizare stradală, în valoare totală de 6.461.361,48 lei ce priveau în total 147 de străzi, încălcând legea achiziţiilor publice. "Prevalându-se de o presupusă situaţie de urgenţă, la nivelul acestei instituţii publice s-a decis externalizarea serviciilor de salubrizare, cu toate că, la nivelul Primăriei exista o secţie specializată de salubritate stradală şi menajeră, la care erau angajate 627 de persoane (începând cu anul 2007). În acest sens, au fost create premise pentru atribuirea acestor servicii unor societăţi comerciale", arată DNA.
Marian Vanghelie candidează pentru un nou mandat de primar al Sectorului 5, din partea Partidului Dreptăţii Sociale (PDS). După audieri, întrebat dacă se retrage din cursă, edilul suspendat a declarat : "Cred că o să câştig cu 70%, cum să nu rămân în cursă?". Primarul suspendat al Sectorului 5 este judecat sub control judiciar, într-o altă cauză, fiind acuzat de abuz în serviciu, luare de mită şi spălare de bani.
Zegrean: Peste 14.000 de legi, nepuse în acord cu deciziile CCR
Preşedintele Curţii Constituţionale (CCR), Augustin Zegrean, a declarat, ieri, că sunt peste 14.000 de legi care nu au fost puse în acord cu deciziile CCR, afirmând că Parlamentul nu a făcut nimic, până în prezent, nici în privinţa ''ordonanţei Dragnea''. ''Să luăm o bâtă să îi batem cu bâta. Altfel ce putem face? Noi ţinem o evidenţă pe site-ul Curţii, unde toată lumea poate să vadă care legi au fost declarate neconstituţionale, ce s-a întâmplat cu ele. În principal este vorba despre OUG 55 (n.r. – ordonanţa Dragnea). Am spus faceţi ceva. Nu au făcut nimic nici până în ziua de astăzi'', a afirmat Zegrean, întrebat ce este de făcut cu legile care au fost declarate neconstituţionale de CCR. El a precizat că sunt peste 14.000 de legi în vigoare care nu au fost puse în acord cu deciziile CCR. ''Noianul acesta de legi (n.r. - necorelate cu deciziile CCR), peste 14.000 de legi în vigoare, greu să mai fie corelate. Ar trebui să o luăm de la captăt. Să le ştergem să facem altele'', a conchis Zegrean.
Ordonanţa 55 a fost emisă înaintea alegerilor prezidenţiale din 2014 şi prevedea că, pe o perioadă de 45 de zile, aleşii locali pot opta să treacă la alt partid fără să-şi piardă mandatele.
Potrivit unui raport Expert Forum, publicat în ianuarie 2015, peste 5.000 de aleşi locali, între care 552 de primari, au migrat la alte partide după adoptarea ordonanţei "traseiştilor", marele câştigător fiind PSD, către care s-au îndreptat 79 la sută dintre primarii care au migrat, iar marii perdanţi, PNL şi PDL. Ulterior, OUG 55 a fost declarată neconstituţională, după ce a fost atacată la Curtea Constituţională de PNL şi PDL.
Camera Deputaţilor a decis, în februarie 2015, respingerea Ordonanţei 55 care permitea migraţia aleşilor locali, declarată neconstituţională, adoptând însă un amendament criticat de PNL care arată că primarii, consilierii care au trecut la alt partid pe baza ordonanţei nu-şi vor pierde mandatele. Senatul este for decizional.
Guvernul va sesiza organele penale dacă se confirmă că declaraţiile celor de la Floreasca sunt false
Şeful Corpului de Control al prim-ministrului, Valentin Mircea, a declarat ieri că va sesiza organele de cercetare penală dacă se confirmă că declaraţiile reprezentantilor Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca, referitoare la funcţionarea şi utilizarea Unităţii de Arşi, au fost false. "Dacă se confirmă că în cele declarate există neconcordanţe şi a fost dezinformat Corpul de Control, vom sesiza organele de cercetare penală pentru că altfel nu putem clarifica situaţia şi ar fi un fals", a declarat secretarul de stat Valentin Mircea. El a explicat că, în februarie, reprezentanţii spitalului spuneau că unitatea de arşi grav este complet funcţională, în martie "spuneau ceva diferit în care începeau să nuanţeze" iar in conferinţa de presă de miercuri altceva. Acesta a explicat că instituţia condusă de el are limitări, dar "cercetarea penală poate identifica cine a fost operat şi dacă a avut loc operaţia".
În răspunsul Spitalului trimis în această săptămană către Corpul de control, semnat de managerul Radu Alexandru Macovei, se spune că în blocul operator din unitatea pentru îngrijirea arşilor grav s-au efectuat 78 de operaţii, dintre care 67 pentru pacienţi răniţi în tragedia din Colectiv.
Potrivit jurnalistului Cătălin Tolontan, într-o conferinţa presă de miercuri, şeful de la controlul din Ministerul Sănătăţii a declarat că nu au fost făcute aceste operaţii.
Un medic le aruncă mănuşa politicienilor: A încasat zece şpăgi pe minut
Un medic de la Casa de Pensii Caraş-Severin a bătut recordul la viteza cu care încasa mita. Bărbatul, condamat definitiv la trei ani de închisoare, a fost filmat de procurori în timp ce încasa 10 şpăgi pe minut. Medicul, condamnat pentru 291 de fapte de corupţie, lua şpăgile pe bandă rulantă, fără să scoată o vorbă, potrivit imaginilor filmate chiar de procurori şi obţinute în exclusivitate de Digi24. La percheziţiile făcute acasă la doctor, anchetatorii au găsit peste 100 de mii de euro şi un carnet de cecuri de încă 200 de mii de euro, bani ţinuţi într-o bancă din Elveţia.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
