MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Bilanţul militarilor ruşi în Ucraina a depăşit 50.000 de morţi, fără a lua în calcul decesele din Doneţk şi Luhansk
O analiză BBC relevă faptul că, în a doua perioadă de 12 luni pe linia frontului deschis de Rusia în Ucraina - pe măsură ce Moscova şi-a impus aşa-numita strategie a ”maşinii de tocat carne” - numărul de morţi a fost cu aproape 25% mai mare decât în primul an. BBC rus, grupul media independent Mediazona şi voluntari au numărat decesele începând cu februarie 2022, acestea depăşind 50.000.
Noile morminte din cimitire au ajutat la furnizarea numelor multor soldaţi.
De asemenea, echipele au cercetat informaţii din surse deschise din rapoarte oficiale, ziare şi social media. Mai mult de 27.300 de soldaţi ruşi au murit în al doilea an de luptă, o reflectare a modului în care câştigurile teritoriale au venit cu un cost uman uriaş.
Termenul "maşina de tocat carne" a fost folosit pentru a descrie modul în care Moscova trimite valuri de soldaţi în faţă fără încetare pentru a încerca să epuizeze forţele ucrainene şi să expună locaţiile acestora artileriei ruseşti. Bilanţul general - de peste 50.000 de morţi - este de opt ori mai mare decât singura recunoaştere publică oficială a numărului de morţi dată vreodată de Moscova în septembrie 2022.
Numărul real al morţilor ruşi este probabil să fie mult mai mare.
Analiza BBC nu include decesele miliţiilor din Doneţk şi Luhansk - în estul Ucrainei - ocupate de Rusia. Dacă ar fi adăugate, numărul de morţi de partea rusă ar fi şi mai mare. Între timp, Ucraina comentează rareori amploarea victimelor sale de pe câmpul de luptă. În februarie, preşedintele Volodymyr Zelensky a declarat că 31.000 de soldaţi ucraineni au fost ucişi - dar estimările, bazate pe informaţiile furnizate de SUA, sugerează pierderi mai mari.
Tactica ”maşinii de tocat carne”
Cea mai recentă listă a soldaţilor morţi, întocmită de BBC şi Mediazona, arată costul uman crud al schimbării tacticilor de front ale Rusiei.
În timp ce ruşii luptau pentru oraşul Vuhledar, a folosit "atacuri frontale ineficiente de tip val uman", potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). "Terenul dificil, lipsa puterii de luptă şi eşecul de a surprinde forţele ucrainene", a declarat acesta, au dus la câştiguri mici şi pierderi mari în luptă.
Un alt vârf semnificativ în graficul deceselor poate fi observat în primăvara anului 2023, în timpul bătăliei pentru Bahmut - când grupul de mercenari, Wagner, a ajutat Rusia să captureze oraşul. Liderul Wagner, Evgheni Prigozhin, a estimat pierderile grupului său în acea perioadă la 22.000 de persoane.
Capturarea de către Rusia a oraşului Avdiivka din estul Ucrainei, în toamna anului trecut, a dus, de asemenea, la o altă creştere a numărului de decese militare.
Numărarea mormintelor
Voluntarii care lucrează cu BBC şi Mediazona au numărat noi morminte militare în 70 de cimitire din Rusia de la începutul războiului. Cimitirele au fost extinse semnificativ, după cum arată imaginile aeriene. Fotografiile şi înregistrările video realizate la sol sugerează că majoritatea acestor noi morminte aparţin soldaţilor şi ofiţerilor ucişi în Ucraina.
BBC estimează că cel puţin doi din cinci combatanţi morţi în Rusia sunt persoane care nu au avut nicio legătură cu armata ţării înainte de invazie. La începutul invaziei din 2022, Rusia a fost capabilă să îşi folosească trupele profesioniste pentru a desfăşura operaţiuni militare complicate - explică Samuel Cranny-Evans de la Royal United Services Institute (Rusi). Dar mulţi dintre aceşti soldaţi experimentaţi sunt acum probabil morţi sau răniţi, spune analistul în domeniul apărării, şi au fost înlocuiţi de persoane cu puţină pregătire sau experienţă militară - cum ar fi voluntari, civili şi prizonieri. Aceşti oameni nu pot face ceea ce pot face soldaţii profesionişti, explică Cranny-Evans. "Acest lucru înseamnă că trebuie să facă lucruri mult mai simple din punct de vedere tactic - care, în general, pare să fie un asalt în faţă asupra poziţiilor ucrainene cu sprijin de artilerie", afirmă el
SUA: Sprijin prudent al Casei Albe pentru noile proiecte de ajutoare acordate Ucrainei şi Israelului
Noile proiecte de ajutor american pentru Ucraina şi Israel, anunţate luni de şeful republican al Camerei Reprezentanţilor, vor fi utile celor două ţări, a reacţionat marţi Casa Albă, deşi cu prudenţă. "S-ar părea că, la prima vedere, propunerea preşedintelui Camerei ne va ajuta să livrăm într-adevăr ajutor Ucrainei şi Israelului", a declarat purtătorul de cuvânt al executivului american John Kirby.
"Câteva detalii în plus" vor fi, totuşi, necesare pentru ca preşedintele Joe Biden să se poziţioneze pentru sau împotriva acestor texte, a declarat presei purtătorul de cuvânt în avionul prezidenţial în drum spre o vizită de campanie în Pennsylvania.
Luni seara, preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, a anunţat că va supune la vot săptămâna aceasta patru texte separate: unul pentru a ajuta Ucraina, unul pentru Israel, al treilea pentru "întărirea aliaţilor noştri din regiunea Indo-Pacific" şi ultimul pentru a "adopta măsuri suplimentare pentru contracararea adversarilor noştri şi consolidarea securităţii naţionale".
Un pachet de 60 de miliarde de dolari în asistenţă militară şi economică pentru Ucraina a fost adoptat de Senat, cu majoritate democrată, în februarie. Dar republicanii din Camera Reprezentanţilor refuză să examineze textul, printre altele, din cauza unui diferend pe problema imigraţiei. Noul lot de texte anunţat luni, dacă va fi adoptat de Camera cu majoritate republicană, va fi apoi studiat de Senat cu majoritate democrată, înainte de a ajunge eventual pe biroul lui Joe Biden pentru ca acesta să promulgă textele.
Preşedintele democrat a discutat luni cu "speakerul" Mike Johnson şi a insistat pe lângă acesta din urmă despre "necesitatea de a avansa săptămâna în curs în Cameră" asupra acestui dosar din cauza urgenţei situaţiei, a mai declarat John Kirby.
Ucraina duce o lipsă disperată de muniţie în războiul său împotriva Rusiei, iar creditele americane sunt epuizate. Israelul, la rândul său, s-a confruntat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu un atac direct şi fără precedent al Iranului, în contextul unor tensiuni regionale foarte ridicate.
Ucraina: 20 de ţări vor cumpăra din afara Europei 500.000 de obuze
Premierul ceh Petr Fiala a declarat marţi că 20 de ţări s-au angajat să cumpere o jumătate de milion de obuze pentru Ucraina din afara Europei.
Republica Cehă a luat iniţiativa unei operaţiuni internaţionale de strângere de fonduri care vizează achiziţionarea de muniţie pentru armata ucraineană, de care duce lipsă în războiul său împotriva Rusiei. Ţările UE s-au angajat să furnizeze Kievului un milion de obuze până la sfârşitul lui martie, dar, din cauza lipsei unor capacităţi de producţie suficiente, nu au fost în măsură să le livreze.
Praga a dat însă asigurări că a identificat stocuri importante de obuze, pentru un total de aproximativ 800.000 de bucăţi, disponibile pentru cumpărare din afara continentului european. "Sunt bucuros că în prezent aproximativ douăzeci de ţări s-au alăturat iniţiativei noastre, din Canada până în Polonia, inclusiv Germania şi Olanda", a declarat Petr Fiala în cursul unei vizite la Washington. "Mulţumită lor, suntem capabili să furnizăm 500.000 de obuze. Cred că vor urma şi alte livrări", a adăugat el.
Prim-ministrul ceh indicase anterior că primele livrări ar putea avea loc în iunie.
Printre ţările participante la această iniţiativă se numără şi statele baltice, Belgia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Luxemburg, Norvegia, Portugalia şi Slovenia, a informat presa cehă. Potrivit şefului guvernului de la Praga, nu există niciun motiv pentru care ţările donatoare să nu poată "furniza suplimentar un milion de obuze în următoarele douăsprezece luni".
Potrivit Financial Times, achiziţia acestor 800.000 de obuze ar costa 1,5 miliarde de dolari. Dar Tomas Kopecny, comisarul ceh pentru reconstrucţia Ucrainei, a estimat marţi la radioul ceh că ar putea costa de două ori mai mult.
O gaură neagră atipică a fost descoperită în Calea Lactee
Telescopul spaţial Gaia, conceput de cercetătorii europeni pentru a cartografia Calea Lactee, a descoperit o gaură neagră cu o masă record - de 33 de ori mai mare decât cea a Soarelui -, care reprezintă ceva nemaivăzut până acum în galaxia noastră, potrivit unui studiu publicat marţi.
Acel obiect cosmic, denumit Gaia BH3 şi situat la 2.000 de ani-lumină depărtare de Terra, în constelaţia Vulturul, face parte din familia găurilor negre stelare ce rezultă din colapsul stelelor masive la sfârşitul vieţii lor. Ele sunt incomparabil mai mici decât găurile negre supermasive care se află în centrul galaxiilor şi al căror scenariu de formare nu este cunoscut.
Gaia BH3 a fost depistată "din întâmplare", a declarat Pasquale Panuzzo, cercetător al Centrului Naţional de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) din Franţa care lucrează la Observatorul Paris-PSL, autorul principal al studiului.
Oamenii de ştiinţă care participă la proiectul Gaia erau pe cale să examineze cele mai recente date transmise de telescop, în vederea întocmirii unui viitor catalog în 2025, în momentul în care au descoperit un sistem special de stele binare.
"Am văzut o stea puţin mai mică decât Soarele (75% din masa acestuia) şi mai strălucitoare, care se învârtea în jurul unui însoţitor invizibil", a explicat Pasquale Panuzzo, directorul adjunct al departamentului de procesare spectroscopică din proiectul Gaia. Întrucât acest telescop spaţial stabileşte poziţia foarte exactă a stelelor pe cer, astronomii au putut că caracterizeze orbitele şi să măsoare masa însoţitorului invizibil al stelei: de 33 de ori mai mare decât cea a Soarelui.
Observaţiile mai amănunţite realizate de telescoape aflate la sol au confirmat că era vorba într-adevăr despre o gaură neagră, cu o masă mult mai mare decât cea a găurilor negre de origine stelară deja cunoscute în Calea Lactee: între 10 şi 20 de mase solare. Astfel de "mastodonţi" au fost deja detectaţi în galaxii îndepărtate, cu ajutorul undelor gravitaţionale. Însă "niciodată în galaxia noastră", a declarat Pasquale Panuzzo.
Armuriera filmului ''Rust'', condamnată la 18 luni de închisoare cu executare
Armuriera filmului western "Rust", produs de Alec Baldwin şi pe al cărui platou de filmare a fost împuşcată mortal directoarea sa de imagine, a fost condamnată luni de un tribunal american la 18 luni de închisoare cu executare.
Hannah Gutierrez-Reed încărcase pistolul cu care Alec Baldwin repeta pentru o scenă în octombrie 2021, moment în care filmările au luat o turnură tragică într-o fermă din New Mexico: un glonţ adevărat a ucis-o pe directoarea de imagine Halyna Hutchins şi l-a rănit pe regizorul peliculei, Joel Souza. Sentinţa corespunde pedepsei maxime cerute de Procuratura americană. Armuriera nu a exprimat "nici responsabilitate, nici remuşcări" pe parcursul procesului, a declarat luni procuroarea Kari Morrissey.
Potrivit Procuraturii, acuzata i-a descris pe juraţi ca fiind "idioţi" şi "retardaţi" în apelurile sale telefonice făcute din închisoare, după ce verdictul ei de vinovăţie a fost pronunţat în luna martie.
"Juriul a considerat că sunt parţial responsabilă pentru această tragedie teribilă, dar asta nu face din mine un monstru", a declarat plângând armuriera, exprimând luni compasiune faţă de familia victimei.
Protagonist şi producător al filmului "Rust", actorul Alec Baldwin este acuzat la rândul său de omor prin imprudenţă. El riscă tot o pedeapsă de 18 luni de închisoare, însă va fi judecat într-un proces separat, în luna iulie.
În timpul procesului deschis împotriva Hannei Guttierez-Reed, avocaţii acuzării au criticat amatorismul de care a dat dovadă armuriera şi lipsa ei de experienţă. Neglijenţa ei extremă a dus la "deficienţe de securitate constante şi neîncetate" pe platoul de filmare, potrivit acuzării.
Ea "lăsa tot timpul armele nesupravegheate" şi nu verifica dacă muniţiile erau sigure, sfidând normele de securitate din industria cinematografică. Gloanţele oarbe utilizate pe platourile de filmare produc un clinchet uşor de recunoscut de un profesionist în domeniu atunci când scutură pistolul. "Dacă ea nu verifică muniţia oară pentru a se asigura că este într-adevăr vorba despre gloanţe oarbe, atunci se produce un joc de ruletă rusească de fiecare dată când un actor poartă asupra lui o armă", au declarat avocaţii acuzării.
Apărarea Hannei Gutierrez-Reed a prezentat-o însă pe aceasta ca pe "un ţap ispăşitor" al unei echipe de producţie care neglija normele de siguranţă din motive financiare. Tânăra nu avea nicio posibilitate de a şti dacă gloanţe reale au fost introduse pe platoul de filmare şi credea că echipa de producţie a procurat doar gloanţe oarbe, a spus avocatul ei, Jason Bowles.
Artizanul Brexit, Nigel Farage: Trump urăște UE așa de mult „încât mă face să par eurofil”
Politicianul britanic Nigel Farage a declarat marți că Donald Trump antipatizează Bruxelles-ul așa de mult încât, prin comparație, el ar părea un adevărat prieten al Uniunii Europene, scrie Politico. Nigel Farage, politicianul britanic care a condus cu succes o lungă campanie ce s-a sfârșit cu referendumul pentru Brexit și ieșirea Marii Britanii din UE, a vorbit marți cu sinceritate despre felul în care se raportează Donald Trump la Uniunea Europeană. „Nu repet niciodată ceea ce eu și Trump vorbim în privat, dar cred că sunt momente în care Trump mă face să par un eurofil, atunci când vine vorba despre ceea ce crede despre structurile de la Bruxelles”, a spus Farage.
Dezvăluirile lui Farage nu sunt neapărat șocante, Trump nefiind cunoscut pentru relațiile bune cu Bruxelles-ul. Farage, un admirator și un aliat al lui Trump și-a explicat în același timp încrederea că fostul președinte american va reveni la Casa Albă, după alegerile din noiembrie. „Va fi atât de grozav”, a spus el.
Farage a făcut aceste declarații în debutul conferinței conservatorilor de la Bruxelles, un eveniment care ar fi trebuit să reunească extrema dreaptă europeană, dar care a fost oprit după intervenția poliției.
Autoritățile au invocat riscul de dezordine publică, pentru decizia luată. În același timp, Emir Kir, primarul local din Saint-Josse-ten-Noode, unde avea loc conferința, a subliniat că „extrema dreaptă nu este bine-venită”. Când a urcat pe scenă pentru a anunța decizia, politicianul britanic Nigel Farage a atacat autoritățile de la Bruxelles, despre care a spus că sunt „pur și simplu monstruoase”. „Știam că nu voi fi binevenit înapoi la Bruxelles”, a spus fostul europarlamentar.
Kosovarii i-au făcut statuie lui Tony Blair -
În timp ce sculptorul Agon Qosa făcea ultimele retuşuri la o statuie a lui Tony Blair, el se gândea la ceea ce a făcut fostul premier britanic pentru Kosovo în urmă cu un sfert de secol. Qosa şi alţi etnici albanezi din Kosovo îl idolatrizează pe Blair pentru rolul său de lider în timpul campaniei de bombardamente a NATO din 1999, care a oprit avansarea forţelor sârbe şi a ajutat, în cele din urmă, mica naţiune balcanică să-şi câştige independenţa, relatează Reuters.
La 25 de ani distanţă de la acele evenimente, Qosa a terminat o statuie de lut în mărime naturală a lui Blair, care va fi turnată în bronz şi amplasată pe bulevardul Blair din oraşul Ferizaj, în estul ţării, la 12 iunie, dată la care se marchează sfârşitul războiului din Kosovo din 1998-1999. "Am decis să îl punem în oraşul nostru, în Kosovo, ca să fie fericit şi vesel", a declarat Qosa în timp ce lucra la statuia care îl înfăţişează pe Blair zâmbind, în costum, cu un braţ ridicat în semn de salut.
Peste 13.000 de persoane, în principal etnici albanezi locali, au fost ucise în războiul din 1998-1999. Tony Blair, care a fost prim-ministru al Marii Britanii din 1997 până în 2007, a susţinut bombardamentele NATO asupra Serbiei pentru a o forţa să se retragă din Kosovo. Mulţi susţinători au devenit ulterior dezamăgiţi de Blair din cauza rolului ulterior al Marii Britanii în invazia condusă de SUA în Irak în 2003, dar în Kosovo, mulţi oameni îi împărtăşesc entuziasmul lui Qosa. Potrivit biroului naţional de statistică, mai mult de 10 persoane din Kosovo poartă numele Tonibler, Toni sau Bler - ortografii modificate pentru a se potrivi cu pronunţiile locale.
Bill Clinton, care era preşedinte al SUA în momentul campaniei de bombardamente NATO, are, de asemenea, o statuie în capitala Kosovo, Pristina.
Bashkim Fazliu, şeful fundaţiei "We Remember Tony Blair", care a comandat statuia fostului premier britanic, l-a invitat pe acesta la inaugurare, dar a declarat că nu a primit încă o confirmare că va participa.
Bavaria se întoarce împotriva consumul de canabis şi-l limitează
Bavaria a anunţat că interzice jointurile pe terasele cafenelelor, restaurantelor şi la festivaluri, în pofida legalizării canabisului în Germania, riscând să-i dezamăgească pe vizitatorii festivalului berii Oktoberfest de la Munchen.
Guvernul conservator al acestui land din sudul Germaniei anunţă că vrea ”să limiteze consumul public de canabis”, în pofida legalizării acestui drog uşor la nivel federal. Un reprezentant al Oktoberfest, celebra sărbătoare a berii din capitala bavareză, Clemens Baumgärtner, a anunţat că intenţionează să o transforme într-o zonă fără canabis. ”O sărbătoare familială ca Oktoberfest şi consumul de canabis nu se potrivesc”, a subliniat el.
Începând de la 1 aprilie, Germania a devenit cel mai mare stat al Uniunii Europene (UE) care a legalizat canabisul, printr-o reformă care provoacă aşteptări şi temeri deopotrivă. Adulţii amatori de canabis pot să deţină 25 de grame de canabis uscat în locuri publice şi că cultive acasă până la 50 de grame şi trei plante de adult.
În schimb, consumul este interzis pe o rază de 100 de metri în jurul şcolilor, terenurilor de joacă şi instalaţiilor sportive publice. În zonele pietonale, consumul de canabis este interzis între orele 7.00 şi 20.00.
Germania este o ţară federală, iar fiecare land dispune de un anumit grad de libertate în deciderea felului în care să aplice noua legislaţie. ”Bavaria consolidează protecţia copiilor şi tinerilor”, a anunţat şeful Guvernului Bavariei, conservatorul Markus Söder, care s-a opus legalizării.
