MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Putin nu a ordonat asasinarea lui Navalnîi, estimează spionajul american
Preşedintele rus Vladimir Putin probabil că nu a ordonat asasinarea opozantului politic Aleksei Navalnîi, dezvăluie sâmbătă cotidianul de afaceri The Wall Street Journal (WSJ), care citează surse apropiate agenţiilor americane de informaţii, care nu exclud însă responsabilitatea liderului rus în această moarte.
Acest lucru ”adânceşte misterul care înconjoară moartea disidentului în gulagul Arcticii”, scrie WSJ. Principalul opozant al liderului de la Kremlin, încarcerat în regiunea arctică Iamal-Neneţia, a murit în detenţie la 16 februarie, la vârsta de 47 de ani, în Colonia IK-3, situată la 60 de kilometri de Cercular Polar Acrtic.
Moartea lui Aleksei Navalnîi a fost condamnată ferm de către preşedntele american Joe Biden şi comunitatea internaţională, care l-au arătat cu degetul pe Vladimir Putin ca principal instigator al morţii opozantului rus. Susţinătorii săi, clasaţi de către autorităţile ruse drept ”extremişti”, l-au acuzat atunci pe Vladimir Putin de comandarea asasinării acestuia şi au anunţat că vor aduce probe în susţinerea acestor acuzaţii. Kremlinul dezminte orice implicare a statului rus în acest deces.
Vladimir Putin a catalogat luna trecută drept ”tristă” dispariţia lui Aleksei Navalnîi şi a anunţat că acceptase principiul unui schimb de deţinuţi în care era implicat şi opozantul său politic, înainte de moartea acestuia în detenţie. Maria Pevcih, o apropiată a lui Aleksei Navalnîi, dezvăluia în februarie că opozantul era pe punctul de a fi eliberat într-un schimb de deţinuţi, cu condiţia să nu mai revină niciodată în Rusia.
The Wall Street Journal, care citează surse anonime apropiate dosarului, dezvăluie sâmbătă că agenţiile americane de informaţii au ajuns la concluzia că Vladimir Putin probabil nu a ordonat asasinarea lui Alekei Navalnîi ”în tabere de deţinuţi în februarie”.
Informații clasificate
Ziarul scrie că Washingtonul nu l-a exonerat, cu toate acestea, pe preşedintele rus de orice responsabilitate în moartea lui Aleksei Navalnîi. WSJ scrie că Statele Unite consideră că Aleksei Navalnîi era ţinta autortiţilor ruse de ani de zile, că a fost încarcerat pe baza unor acuzaţii percepute de Occident ca motivate politic şi că acesta acesta a fost otrăvvit în 2020 cu un agent neurotoxic de tip noviciok.
Kremlinul dezminte orice implicare a statului rus în această otrăvire. WSJ citează surse care declară că această concluzie a fost ”larg acceptată în interiorul comunităţii de informaţii şi împărtăşită de mai multe agenţii, inclusiv CIA (Central Intelligence Agency, Agenţia centrală americană de Informaţii), Biroul Directoarei Informaţiilor Naţionale (ODNI) şi Divizia de informaţii a Departamentului de Stat”.
Concluziile americane au la bază mai multe informaţii, unele clasificate, şi analiza datelor publice, scrie ziarul.
Această analiză nu este împărtăşită de apropiaţii lui Aleksei Navalnîi, care o cataloghează drept ”naivă”. Cei care afirmă că Vladimir Putin nu era la curent ”nu în înţeleg, evident, nimic din funcţionarea Rusiei azi”, declară Leonid Volkov, un vechi aliat al lui Aleksei Navalnîi. ”Ideea că Putin nu a fost informat şi nu a aprobat asasinarea lui Navalnîi este ridicolă”, consideră el.
Directorul Institutului Polonez de Afaceri Internaţionale de la Varşovia, Slawomir Dębsk, împărtăşeşte aceste îndoieli. ”Navalnîi era un deţinut de mare valoare din punct de vedere politic, iar toată lumea ştie că Putin era implicat personal în soarta acestuia. Şansele unei asemenea morţi involuntare sunt slabe”, consideră el.
Care sunt fundamentlee acestei evaluări americane?
”Ele au la bază o serie de informaţii, inclusiv anumite informaţii clasificate şi o analiză a faptelor publice”, scrie WSJ, de exemplu despre impactul morţii opozantului şi cum aceasta a ”eclipsat realegerea lui Vladimir Putin”, declară rusele citate de ziarul american. Aceste surse nu spun însă cum evaluează Guvernul american această moarte.
La 16 februarie, Administraţia Peniteciară rusă anunţa într-un comunicat că Aleksei Navalnîi şi-a pierdut cunoştinţa după o plimbare în colonia penitenciară în care-şi ispăşea pedeapsa. Aleksei Navalnîi ”s-a simţit rău după o plimbare şi şi-a pierdut aproape imediat cunoştinţa”.
Salvatori au încercat să-l reanime timp de o jumătate de oră, după care au constat decesul la ora (locală) 14.17. Cu o zi înainte, la 15 februarie, opozantul a participat printr-o legătură video, din închisoare, la una dintre numeroasele sale audieri judiciare.
Potrivit canalului pe Telegram al Sota Vision, de la care un corespondent a asistat la audieri, Aleksei Navalnîi era ”treaz, sănătos şi bucuros”. El apare râzând în această înregistrare video.
Cu o săptămâna înaintea morţii lui Aleksei Navalnîi, preşedintele Statelor Unite Joe Biden şi cancelarul german Olaf Scholz au deschis negocieri în vederea unui shimb de deţinuţi prin care Aleksei Navalnîi ar fi urmat să fie eliberat, dar şi alţi americani deţinuţi în Rusia, jurnalistul Evan Gershkovich şi fostul puşcaş marin Paul Whelan.
”Nu pot să respir”. Un afroamerican moare sub genunchiul unui poliţist în Ohio
Un afroamerican, Frank Tyson, în vârstă de 53 de ani, care a fost eliberat condiţionat recent de la închisoare, suspectat de faptul că era implicat într-un accident rutier, a murit în timpul arestării, la 18 aprilie, într-un bar frecventat de veterani, în statul Ohio, într-o scenă care aminteşte moartea lui George Floyd, în 2020, sub genunchiul unui poliţist alb, o dramă care a marcat profund America.
Presa anglofonă abordează acest subiect de câteva zile, după publicarea unei înregistrări video a arestării filmate de poliţie. În imagini aparţinând poliţiei din Ohio, filmate de o cameră corporală a unui poliţist şi care circulă pe reţele e socializare, se aude cum bărbatul spune de mai multe ori că nu poate respira în timp ce este ţinut la podea, încătuşat, agentul ţinând genunchiul pe spatele său.
Frank Tyson a murit în câteva minute.
Scena are loc joi, la 18 aprilie, către ora locală 20.00 (vineri, 3.00, ora României). Poliţişti intervin în urma unui accident implicând o maşină şi un stâlp electric.
Un trecător le-a semnalat că şoferul vehiculului s-a refugiat în barul vecin. Poliţiştii împing uşa tavernei şi sunt primiţi de o femeie. ”Vă rog, scoateţi-l de aici, acum!”, le cere ea. Urmează o arestare în forţă. Frank Tyson se apără, trânteşte un taburet în faţa poliţiştilor şi ridică tonul. ”Ei încearcă să mă omoare”, ”sunaţi şeriful”, repetă el în mai multe rânduri.
Poliţiştii îl prind, îl pun la pământ şi îl ţin la sol. Un poliţist îl încătuşează, în timp ce altul îşi ţine genunchiul pe partea de sus a spatelui bărbatului, aproape de gât.
Această scenă durează 30 de secunde, iar Frank Tyson se aude spunând în mai multe rânduri ”Nu pot să respir. Nu pot... Eliberează-mi gâtul”, iar un ofiţer strigă ”Calmează-te!” şi ”Eşti bine” după care se ridică.
Timp de şase minute, Frank Tyson rămâne nemişcat, cu faţa la podea, în timp ce agenţii vorbesc cu clienţi din bar. Un poliţist se adresează atunci bărbatului de la pământ şi-l întreabă dacă s-a calmat.
Niciun răspuns. Înregistrarea surprinde apoi un poliţist care verifică dacă respiră şi îi ia pulsul. Agenţii îi scot apoi cătuşele şi încep să-l resuscite cardiopulmonar.
Îi administrează doze de Narcan. Ambulanţieri sosesc apoi la faţa locului. Ei îl scot pe Frank Tyson din bar pe o targă şi îl transportă într-o ambulanţă. Bărbatul în vârstă de 53 de ani a fost declarat mort la spital, la ora locală 21.18 (4.18, ora României), la aproape o oră după arestare.
Poliţiştii din Canton implicaţi în incident au fost identificaţi ca fiind Beau Schoenegge şi Camden Burch, potrivit postului american de televiziune WKYC.
Amândoi au fost plasaţi în concediu administartiv, iar Biroul de Anchete Criminale (OCI) din Ohio anchetează incidentul.
Frank Tyson a fost eliberat din închisoare la 6 aprilie, după ce a ispăşit 24 de ani de închisoare într-un dosar de răpire şi furt. Cotidianul The Washington Post (WP) care citează Departamentul de Readaptare şi Corecţie din Ohio, scrie că băbatul nu s-a prezentat la agentul său de eliberare condiţionată. Aceste fapte au loc la patru ani de la moartea lui George Floyd, un afroamerican mort în timpul arestării, după ce Derek Chauvin, un poliţist din Minneapolis, şi-a ţinut genunchiul pe gâtul său timp de nouă minute. Fostul poliţist a fost condamnat la 22 de ani şi jumătate de închisoare după ce a fost găsit vinovat de omor.
Înainte de a-şi pierde cunoştinţa şi a murit, George Floyd, în vârstă de 40 de ani, a spus în mai multe rânduri ”nu pot să respir” şi l-a implorat pe poliţist să-şi ia genunchiul de pe gâtul său.
Scandal după ce o guvernatoare apropiată de Trump povesteşte cum şi-a ucis căţeaua, un ţap şi trei cai
Guvernatoarea din South Dakota Kristi Noem, care poate deveni partenera de cursă a lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din noiembrie, se află în centrul unui scandal după ce a dezvăluit într-o carte de memorii cum şi de ce şi-a ucis căţeaua dresată să vâneze fazani, relatează The Huffington Post.
Ea povesteşte cu lux de amănunte, într-un fragment al memoriilor sale dezvăluit vineri de cotidianul britanic The Guardian, cum şi-a ucis câinele.
Aceste dezvăluiri au provocat un nou scandal în America, amintind faptul că relele tratamente aplicate animalelor n-au făcut niciodată casă bună cu politica americană, iar Ronald Reagan sau Mitt Romney nu pot contrazice acest lucru.
”Imposibil de dresat”
În carte, intitulată sobru ”No Going Back: The Truth on What’s Wrong with Politics and How We Move America Forward”, care urmează aă apară la 7 mai, această membră a Partidului Republican povesteşte acest episod din viaţa sa, pe când încerca să o dreseze pe Cricket, un brac de 14 luni. Căţeaua, cu o ”personalitate agresivă”, urma să fie dresată în vederea vânătorii de fazan. Însă, în timpul unor încercări de dresare, luată la vânătoare cu câini mai în vârstă, ea se defula.
Cricket ”a înnebunit de excitare, vânând toate păsările şi petrecând un moment de neuitat din viaţa sa”, povesteşte Kristi Noem în aceste fragmente. În pofida numeroaselor încercări de a o calma, Kristi Noem observat că Cricket a fugit apoi să atace găinile unui vecin, făcând un măcel. După ce i-a plătit găinile proprietarului şi s-a ferit de o încercare de a o muşca a căţelei, guvernatoarea a decis să se debaraseze de animalul ”imposibil de dresat”, ”periculos” şi ”fără nicio valoare ca câine de vînătoare”. Kristi Noem a dus-o până la urmă pe căţeaua tânără la o balastieră pentru a o împuşca. ”Nu a fost o treabă plăcută, dar trebuia făcută. Iar odată ce s-a terminat, am înţeles că trebuia făcută altă treabă neplăcută”, povesteşte conducătoarea republicană, în vârstă de 52 de ani, care trece la povestea ţapului său, la fel de ”rău”, pentru că nu era castrat.
Pe lângă un miros ”dezgustător de mosc rânced”, ţapul avea obiecieul enervant de a-i vâna copiii. Kristi Noem l-a adus pe ţap în acelaşi loc. Ea povesteşte că a ratat împuşcătura, iar ţapul a fugit, după care a reuşit să-l împuşte, sub privirele unor muncitori, care s-au întors rapid la muncă când au dat cu ochii de guvernatoare. Ea vrea să-şi ilustreze astfel marea voinţă politică şi personală şi se declară pregătită să se ”murdărească pe mâini” dacă trebuie.
Însă guvernatoarea recunoaşte că un ”politician mai bun” n-ar publica niciodată o astfel de poveste. Ea i-a dezgustat pe iubitorii de animale, care nu au ezitat să i-o spună pe reţele de socializare şi au comparat-o cu criminalul în serie Jeffrey Dahmer.
Acest lucru nu a oprit-o pe guvernatoarea acestui stat din nordul Americii să răspundă criticilor şi să spună că, recent, ”a împuşcat trei cai” prezenţi în familie de 25 de ani. Ea adaugă apoi că ”iubeşte animalele”, dar că ”decizii dificile ca acestea intervin tot timpul la o fermă”.
Fără a avea nicio intenţie de a sta departe de atenţia publică după această poveste, apropiata celui de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite îi asigură pe cititorii fragmentelor dezvăluite de ziarul britanic că volumul său conţine şi altele ”mai reale, cinstite şi incorecte politic”.
Manifestarea pro-palestiniană în campusurile americane: aproape 200 de persoane au fost arestate
Aproape 200 de manifestanţi pro-palestinieni au fost arestaţi, sâmbătă, în trei campusuri americane, când poliţia a evacuat taberele lor, cel mai recent episod al unei mişcări studenţeşti care se răspândeşte în Statele Unite, relatează AFP.
Început în urmă cu zece zile la Universitatea Columbia din New York, acest nou val de susţinere a palestinienilor şi împotriva războiului declanşat de Israel în Fâşia Gaza s-a răspândit în mai multe instituţii, din California până în nord-vestul Statelor Unite, trecând prin centru şi sud. Aproximativ o sută de manifestanţi pro-palestinieni au fost arestaţi pentru scurt timp de poliţie la o universitate din Boston. Northeastern University a anunţat pe X că „aproximativ 100 de persoane au fost arestate de poliţie”, adăugând că „studenţii care şi-au prezentat carnetele de studenţi de la Northeastern U. au fost eliberaţi. Cei care au refuzat au fost arestaţi”. În campus fuseseră proferate „insulte antisemite violente”, precum „Ucideţi evreii”, potrivit universităţii, care a anunţat o „revenire la normalitate” la prânz.
O tabără „ilegală” formată din câteva corturi a fost desfiinţată de poliţia universitară şi de forţele de ordine locale în echipament antirevoltă, potrivit imaginilor postate pe reţelele de socializare.
La celălalt capăt al ţării, poliţia Universităţii de Stat din Arizona (ASU) „a arestat sâmbătă 69 de persoane după ce au instalat o tabără neautorizată”, a precizat universitatea, acuzând că „majoritatea dintre ele nu sunt studenţi sau angajaţi ai ASU”. Aceste persoane vor fi „urmărite în justiţie pentru încălcarea ilegală a proprietăţii”. Iar în centrul Statelor Unite, 23 de persoane au fost arestate când poliţia, care a folosit echipament antirevoltă, a evacuat o tabără de la Universitatea din Indiana.
Germania: Poliţia a arestat un rus care a înjunghiat mortal doi ucraineni
Poliţia germană a arestat, sâmbătă seară, un cetăţean rus suspectat de uciderea a doi cetăţeni ucraineni într-un mic oraş din sudul Germaniei.
Doi bărbaţi ucraineni au fost înjunghiaţi mortal, sâmbătă seară, la un mall din oraşul Murnau, situat în landul Bavaria (sud-estul Germaniei). La scurt timp, poliţia a arestat un bărbat cu cetăţenie rusă, în vârstă de 57 de ani, pe care îl consideră principalul suspect. Poliţia a declarat că motivul crimei încă este neclar.
''Ne aflăm deocamdată la începutul anchetei'', a declarat purtătorul de cuvânt al poliţiei Daniel Katz. Dubla crimă s-a produs în jurul orei locale 17:15 (15:15 GMT) în faţa unei băcănii din Murnau. Iniţial, autorul a reuşit să fugă, dar el a fost prins la scurt timp la domiciliul său, situat nu departe de locul crimei.
Potrivit poliţiei locale, victimele sunt doi bărbaţi ucraineni, cu vârste de 23 de ani şi 36 de ani, care trăiau în districtul Garmisch-Partenkirchen.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
