MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Paul Phillipe al României, depistat într-o stațiune din Malta
Anterior, Franța a refuzat extrădarea lui n ce urmează?
Paul Phillipe al României a fost depistat într-o stațiune turistică din Malta, în urma activităţilor de cooperare între Poliţia Română şi Poliţia din Malta, au precizat surse judiciare, duminică pentru News.ro și HotNews.ro. Acesta era singur în resort. El se află în fața poliției, iar faţă de acesta urmează a se derula procedurile specifice, incluzând procedurile de extrădare, au declarat surse judiciare pentru HotNews.ro. Informația a fost confirmată și de G4media.ro și Digi 24.
Autoritățile române încearcă de peste trei ani să îl aducă în țară pe Paul Philippe al României, condamnat definitiv, în decembrie 2020, la trei ani și patru luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa. Amintim că, în noiembrie anul trecut, Curtea de Apel din Paris a respins cererea autorităților de la București de aducere în România a lui Paul Philippe al României (75 de ani), care a susținut că solicitarea de extrădare a fost făcută „în scop politic”.
Pe 6 aprilie, reprezentanţii Ministerului Justiţiei au transmis, referitor la mandatul european de arestare pe numele lui Paul-Philippe de România, că instanţa din Franţa respins definitiv predarea acestuia către autorităţile din ţara noastră, invocând compunerea nelegală a completului de judecată din România. „Mai exact, faptul că unul dintre judecători nu ar fi depus jurământul la învestirea în funcţie”, potrivit MJ. Deşi procurorul de caz de la Parchetul francez a declarat recurs, el nu a motivat în termen calea de atac şi, prin urmare, a fost decăzut din termen, iar hotărârea primei instanţe a rămas definitivă.
Ministra Justiţiei Alina Gorghiu a declarat, joi, despre extrădarea Prinţului Paul din România, din Franţa, că nu are încă niciun răspuns de la omologul francez legat de situaţia acestuia, a cărui predare a fost respinsă definitiv de justiţia franceză din cauza unui viciu de procedură. „Mă aştept ca domnul ministru să poată întreba sistemul ce s-a întâmplat în acea speţă”, a adăugat Gorghiu.
Fuga lui Paul de România
Paul de România a fost dat în urmărire în decembrie 2020 după ce a fugit din România înainte de a fi condamnat definitiv de instanța supremă la 3 ani și 4 luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa. În 27 iunie 2022, el a fost prins pe stradă, la Paris, iar la verificări a prezentat un paşaport eliberat de autorităţile britanice. În luna septembrie, a fost eliberat din închisoare printr-o decizie a Curții de Apel Paris, fiind plasat sub control judiciar.
În 17 decembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunțat sentința definitivă în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, iar Prinţul Paul a fost condamnat la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare. În prima instanță, el primise 3 ani cu suspendare. După pronunțarea deciziei de condamnare, polițiștii au mers la locuința lui Paul al României, din centrul Capitalei, pentru a-l duce la penitenciar, însă nu l-au găsit acasă. De atunci, el era dat în urmărire internațională și căutat de Poliția Română.
Acuzaţiile din dosar vizează infracţiuni comise în perioada 2006 - 2013, pentru obținerea unor bunuri de o valoare deosebită, printre care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de Paul de România. Prejudiciul în acest dosar depășește 145 de milioane de euro, 135 de milioane de euro reprezentând numai contravaloarea terenurilor fostei ferme regale de la Băneasa, iar 10 milioane de euro, pădurea Fundu Sacului din Snagov.
În 18 mai 2016, Remus Truică, Paul Philippe al României, Dan Andronic, precum şi oamenii de afaceri Tal Silberstein, Benyamin Steinmetz şi Moshe Agavi au fost trimişi în judecată de DNA în dosarul privind retrocedarea ilegală a Fermei Regale Băneasa şi a pădurii Snagov. La acest grup, au aderat şi alte persoane, printre care şi Dan Andronic.
Oamenii de ştiinţă salută descoperirea unui material care poate stoca gazele cu efect de seră
Oamenii de ştiinţă au salutat descoperirea "interesantă" a unui tip de material poros care poate stoca dioxidul de carbon, informează DPA.
În cadrul noului studiu, publicat în revista Nature Synthesis, o echipă condusă de cercetători de la Universitatea Heriot-Watt din Edinburgh a creat molecule goale, asemănătoare unor cuşti, ce prezintă capacităţi ridicate de stocare a gazelor cu efect de seră, precum dioxidul de carbon şi hexafluorura de sulf. Hexafluorura de sulf este un gaz cu efect de seră mai puternic decât cel cauzat de dioxidul de carbon şi poate rezista mii de ani în atmosferă.
Marc Little, unul dintre coordonatorii studiului, a declarat: "Aceasta este o descoperire interesantă, deoarece avem nevoie de noi materiale poroase pentru a ajuta la rezolvarea celor mai mari provocări ale societăţii. De exemplu, captarea directă din aer a dioxidului de carbon este din ce în ce mai importantă, deoarece chiar şi atunci când vom înceta să mai emitem dioxid de carbon, va exista în continuare o nevoie uriaşă de captare a emisiilor anterioare, care se află deja în mediul înconjurător".
"Plantarea de copaci este o modalitate foarte eficientă de a absorbi carbonul, dar este foarte lentă. Aşadar, avem nevoie de o intervenţie umană - cum ar fi moleculele create de om - pentru a capta mai rapid şi eficient gazele cu efect de seră din mediul înconjurător", a adăugat el.
Cercetătorii au folosit simulări pe calculator pentru a prezice cu exactitate modul în care moleculele se vor asambla în noul material poros, o metodă care, potrivit lui Marc Little, ar putea fi îmbunătăţită în viitor prin utilizarea inteligenţei artificiale (AI).
"Combinarea studiilor computaţionale precum al nostru cu noile tehnologii de inteligenţă artificială ar putea crea o ofertă fără precedent de noi materiale pentru a rezolva cele mai presante provocări societale, iar acest studiu reprezintă un pas important în această direcţie. Dacă reuşim să folosim instrumente de inteligenţă artificială pentru a le prezice mai repede şi cu mai multă acurateţe, atunci putem accelera cu adevărat ritmul în care putem descoperi aceste noi tipuri de materiale poroase, fără a mai fi nevoie să le fabricăm în prealabil în laborator", a declarat el.
Marc Little a descris studiul ca fiind un "pas important" pentru dezvoltarea altor materiale şi a adăugat că moleculele cu structuri complexe ar putea fi folosite, de asemenea, pentru a elimina din aer compuşii toxici cunoscuţi sub numele de compuşi organici volatili şi ar putea juca un rol important în ştiinţa medicală.
Pe lângă oamenii de ştiinţă de la Universitatea Heriot-Watt, la realizarea acestui studiu au participat cercetători de la Universitatea din Liverpool, Imperial College London, Universitatea din Southampton şi Universitatea de Ştiinţă și Tehnologie din China de Est.
ChatGPT, chemat în instanță în Austria din cauza „halucinațiilor” sale
Asociaţia vieneză de protecţie a vieţii private NOYB a anunţat luni că a intentat un proces în Austria împotriva programului de inteligenţă artificială generativă ChatGPT deoarece acesta „divaghează” şi nici chiar editorul său, OpenAI, „nu îl poate opri”, potrivit unui comunicat citat de AFP și Agerpres.
Aceste tipuri de instrumente „inventează cu regularitate răspunsuri”, subliniază în comunicat NOYB (acronim pentru „None of Your Business”, tradus ca „Nu e treaba ta”). Faptul că sistemele A.I. bazate pe modele de limbaj generative pre-antrenate, precum ChatGPT, oferă răspunsuri fictive este unul arhicunoscut, aceste afirmații false ale modelelor fiind cunoscute colocvial sub denumirea de „halucinații”.
Asociația vieneză notează că, atunci când a întrebat ChatGPT despre data naşterii fondatorului NOYB, Max Schrems, chatbot-ul „a oferit sistematic informaţii false”, în loc să recunoască faptul că nu ştie. „Dacă un sistem nu poate oferi rezultate corecte şi transparente, acesta nu poate fi folosit pentru a genera date despre persoane. Tehnologia trebuie să respecte legea, nu invers”, insistă avocata Maartje de Graaf, citată în comunicat.
Acest lucru este pur şi simplu „inacceptabil”, conform NOYB, care subliniază că Regulamentul general european privind protecţia datelor (GDPR) prevede obligaţia de acurateţe.
NOYB afirmă de asemenea că firma OpenAI „a refuzat cererea reclamantului de a corecta sau şterge eroarea, susţinând că este imposibilă” și că „dezvăţarea” AI este de fapt o problemă crucială din jurul tehnologiei.
NOYB acuză compania din spatele ChatGPT că ascunde sursele sale de informații
Asociația vieneză mai acuză OpenAI că nu a răspuns cererii asociaţiei de acces la datele şi sursele sale de informaţii, încălcând din nou legea. În plângerea sa, NOYB, care a devenit de la crearea sa în 2018 spaima giganţilor tehnologici, solicită Autorităţii austriece pentru protecţia datelor să deschidă o investigaţie şi să impună o amendă companiei californiene.
Lansat în noiembrie 2022 şi finanţat de Microsoft, ChatGPT a fost luat cu asalt de utilizatorii impresionaţi de capacitatea sa de a livra eseuri, poezii sau traduceri în câteva secunde. Dar, date fiind riscurile, au fost lansate proceduri în mai multe ţări.
Italia a blocat temporar accesul la site-ul ChatGPT în martie 2023, în timp ce autoritatea franceză de reglementare (CNIL) a început să examineze o serie de plângeri. De asemenea, a fost înfiinţat un grup de lucru european pentru a încuraja cooperarea. „Rămâne de văzut unde ne va duce acest lucru", a transmis NOYB, care este în prezent sceptică în legătură la eforturile autorităţilor de a reglementa inteligenţa artificială.
Cel puţin 14 morţi şi 31 de răniţi în Mexic, într-un accident rutier
Cel puţin 14 persoane au murit, iar alte 31 au fost rănite într-un accident rutier în Mexic, anunţă autorităţile, relatează AFP. Accidentul a avut loc în statul Mexico, la periferia capitalei, unde un autobuz s-a răsturnat pe drum, a anunţat duminică secretariatul Securităţii locale. ”Potrivit unor date preliminare este vorba despre 14 morţi şi 31 de răniţi”, potrivit acestei surse.
Accidentele rutiere sunt în creştere în Mexic începând din 2020. În total, 377.231 de accidente s-au înregistrat în 2022, potrivit Institutului Naţional mexican de Statistică (INEGI). La 24 februarie, zece persoane au murit într-un accident de circulaţie în statul San Luis Potosi (centre-nord), inclusiv patru minori.
Curtea Penală Internaţională se pregăteşte să emită mandate de arestare pe numele unor oficiali israelieni şi Hamas
Curtea Penală Internaţională (CPI) se pregăteşte să emită mandate pe numele liderilor israelini şi Hamas în legătură cu Războiul din Fâşia Gaza, declară cinci oficiali israelieni şi străini, relatează The New York Times. Premierul israelian Benjamin Netanyahu şi alţi oficiali israelieni de rang înalt ar putea fi inculpaţi de CPI, care examinează totodată emiterea unor mandate pe numele liderilor Hamas, potrivit acestor oficiali.
Oficiali israelinei sunt tot mai convinşi că CPI se pregăteşte să emită mandate de arestare pe numele unor oficiali guvernamentali cu privire la acuzaţii legate de războiul cu Hamas, potrivit acestor surse. Oficialii israelieni şi străini citaţi cred că CPI examinează emiterea unor mandate şi pe numele unor lideri Hamas.
Oficialii israelieni ar putea să fie acuzaţi de împiedicarea furnizării de ajutoare umanitare în Fâşia Gaza şi de continuarea unui răspuns execesiv de dur după atacul Hamas de la 7 octombrie în sudul Israelului, declară doi dintre cei cinci oficiali sub protecţia anonimatului, neautorizaţi să vorbească public despre acest subiect.
Premierul spaniol Pedro Sanchez anunţă că rămâne la putere
Premierul spaniol Pedro Sanchez a anunţat luni, într-o intervenţie foarte aşteptată, că rămâne în funcţie, după ce un tribunal de la Madrid a deschis o anchetă preliminară cu privire la trafic de influenţă şi corupţie împotriva soţiei sale Begoña Gómez, în urma unei plângeri depuse de o asociaţie apropiată extremei drepte. ”Această campanie de defăimare nu se va opri. Important este că vrem să vă mulţumim pentru expresiile de solidaritate primite din toate părţile. Mulţumită acestei mobilizări, am decis să continui să conduc preşedinţia” Guvernului, a precizat Pedro Sanchez.
