MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ajutorul de 190 milioane de euro pentru Tarom, luat la bani mărunți de Comisia Europeană
Banii ar urma să fie acordați companiei aeriene în vederea implementării unui plan de restructurare
Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de sprijin acordate de autoritățile române companiei aeriene TAROM sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat. TAROM, compania română de transporturi aeriene deținută de stat, se confruntă de ani de zile cu dificultăți financiare. TAROM a primit de la statul român un împrumut de salvare temporar de aproximativ 36,7 milioane EUR, după aprobarea de către Comisie, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în februarie 2020. Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de sprijin acordate de autoritățile române companiei aeriene TAROM sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate. Planul de restructurare stabilește un pachet de măsuri pentru raționalizarea operațiunilor TAROM, reînnoirea flotei companiei aflate în proces de învechire și reducerea costurilor. România intenționează să sprijine restructurarea printr-o finanțare publică de aproximativ 190 de milioane de euro. Acest sprijin ar urma să fie acordat sub forma unei injecții de capital, a unei subvenții și a eliminării din bilanț a datoriilor corespunzătoare valorii ajutorului pentru salvare (aproximativ 36,7 milioane EUR) și a dobânzii aferente. Normele UE privind ajutoarele de stat, în special Orientările Comisiei privind ajutoarele pentru salvare și restructurare permit statelor membre să sprijine, în anumite condiții stricte, întreprinderile aflate în dificultate. Se poate acorda ajutor pentru salvare pentru o perioadă de până la șase luni. După această perioadă, fie ajutorul pentru salvare trebuie să fi fost rambursat, fie statul membru trebuie să notifice Comisiei un plan de restructurare pentru a fi evaluat în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. Pentru ca ajutorul de restructurare să fie aprobat, planul trebuie să asigure faptul că viabilitatea întreprinderii poate fi restabilită fără a primi în continuare sprijin din partea statului, că aceasta contribuie într-o măsură suficientă la costurile restructurării sale și că denaturările concurenței generate de ajutor sunt eliminate cu ajutorul unor măsuri de compensare care includ, în special, măsuri structurale. În acest stadiu, Comisia are îndoieli cu privire la faptul că planul de restructurare și ajutorul pentru sprijinirea acestuia îndeplinesc condițiile prevăzute în orientări. Investigația aprofundată a Comisiei va examina în special: dacă planul de restructurare propus este adecvat pentru rezolvarea dificultăților companiei TAROM și pentru restabilirea viabilității pe termen lung a acesteia într-un interval de timp rezonabil, fără să i se acorde în continuare ajutor de stat; dacă TAROM sau operatorii de pe piață ar urma să contribuie suficient la costurile de restructurare, asigurându-se astfel că planul de restructurare nu se bazează excesiv pe finanțarea publică și că ajutorul este proporțional, precum și dacă planul de restructurare ar urma să fie însoțit de măsuri adecvate de limitare a denaturărilor concurenței create de ajutor. Investigația Comisiei Europeana privind ajutorul de stat acordat Tarom este o etapă procedurală în analiza cazului, anunță Consiliul Concurenței, care precizează că, împreună cu Guvernul va continua dialogul cu Comisia pe acest dosar, astfel încât să fie finalizat cât mai repede, iar în urma implementării planului de restructurare, compania să devină profitabilă.
Atac informatic masiv la clienții unor unor bănci din România
u "atacatorii încearcă să se conecteze în timp real la conturi și, odată ce obțin acces, se pot folosi de fondurile disponibile pentru a face anumite achiziții”, conform CERT-RO
Clienții unor bănci din România au fost vizați în ultimele zile de o campanie de tip phishing care s-a propagat prin intermediul e-mail-ului, atenționează specialiștii Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO). Aceștia explică, într-o postare pe pagina de Facebook a instituției, că utilizatorul primește un e-mail care simulează că ar fi transmis de către bancă, prin care este anunțat despre necesitatea de a-și actualiza datele personale pe site. Deși este folosită identitatea vizuală a băncii (logo, font-uri, coloristică), dacă utilizatorul verifică sursa mesajului, observă că acesta nu provine de la o adresă oficială, ci una special creată pentru a avea în denumire numele băncii, domeniul fiind corespondent Elveției și nu României. Dacă destinatarul mesajului accesează link-ul anexat butonului "Intră în Home Bank", este direcționat către un site care face phishing. Din nou, la o simplă verificare a adresei site-ului se poate observa că utilizatorul nu este pe site-ul oficial al băncii, ci pe un domeniu .it! Astfel, odată introduse aici, datele de autentificare pe serviciul de internet banking intră în posesia atacatorilor. "Atacatorii încearcă să se conecteze în timp real la conturi și, odată ce obțin acces, se pot folosi de fondurile disponibile pentru a face anumite achiziții, sau chiar pentru a transfera bani în alte conturi. Este vital pentru utilizator să fie vigilent cu privire la validarea tranzacțiilor din contul respectiv! Banca nu îi mai poate ajuta să-și recupereze banii, dacă validarea tranzacției a fost făcută manual de victimă. Aceștia nu se opresc aici și cer totodată victimei să introducă și seria și numărul buletinului. Această campanie de phishing are ca țintă clienții unor bănci din România, deși astfel de mesaje au ajuns și în căsuțele de e-mail ale unor utilizatori fără cont la respectivele bănci. Campania se folosește de site-uri compromise pentru găzduirea unor astfel de pagini de phishing", subliniază specialiștii în securitate cibernetică. Aceștia recomandă ca, în cazul în care a fost primit un astfel de mail, să se verifice în primul rând sursa mesajului, să nu se acceseze link-uri și mai ales să nu se ofere date personale, date financiare sau date de autentificare în urma primirii unor astfel de mesaje, din surse necunoscute. De asemenea, utilizatorul trebuie să verifice dacă se află pe site-ul oficial, atunci când urmează să introducă date online și totodată să se asigure că are un certificat de securitate valid și folosește protocolul https. Site-ul de phishing nu avea aceste elemente de securitate și utiliza http.
În cazul în care au căzut în această capcană și au introdus datele cerute, clienții trebuie să se adreseze cât mai repede băncii, pentru a bloca eventuale tranzacții ilicite din cont și pentru a schimba datele de autentificare pentru serviciul internet banking. Ulterior, dacă au suferit pagube materiale, vor trebui să depună o plângere la cea mai apropiată secție de Poliție, pentru a deschide o investigație în acest sens. În plus, pot sesiza și CERT-RO pentru a verifica eventuale evoluții ale metodei de atac, pentru a lua măsurile necesare suspendării acelor site-uri frauduloase și pentru a disemina informația către ceilalți utilizatori.
România ar putea beneficia de fonduri UE de un miliard de euro pentru hidrogen
România ar putea beneficia de fonduri europene în valoare de aproape un miliard de euro pentru realizarea de proiecte privind producerea, transportul și utilizarea de hidrogen, a declarat, luni, Corina Atanasiu, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), într-o conferință de profil. "Avem două linii foarte importante de finanțare pentru a promova hidrogenul ca sursă verde și un vector de tranziție către o economie mai curată", a spus ea. Este vorba, în primul rând, de fonduri de coeziune estimate la 236 de milioane de euro pentru perioada 2021 - 2027. "Aceasta prin creșterea capacității sistemului național de transport al gazelor pentru a fi extins și adaptat utilizării de hidrogen în amestec cu gazul. Totodată, fondurile pot fi utilizate și pentru creșterea capacității rețelei de distribuție a gazelor, în același sens. Deocamdată acest program este doar în formă de draft, dar aduce o contribuție la obiectivele următorului exercițiu bugetar, adică o economie mai verde, fără emisii, economie circulară, adaptare la schimbările climatice", a spus Atanasiu. Potențialii beneficiari ai acestei linii de finanțare vor fi Transgaz și operatorii rețelelor de distribuție. Totodată, România poate beneficia de 713 miliarde de euro pentru hidrogen prin Planul Național de Redresare și Reziliență. "Este vorba despre Pilonul I, care se referă la tranziția verde. Banii din acest fond ar putea merge către dezvoltarea infrastructurii de gaz în combinație cu hidrogen, precum și realizarea de proiecte integrate demonstrative în sectorul hidrogenului verde, pentru cercetarea și dezvoltarea sectorului, proiecte care integrează vertical mai multe industrii, pentru a ajunge la un grad mare de decarbonizare cu ajutorul hidrogenului", a arătat oficialul ministerial, în conferința "România-Olanda, oportunități de colaborare în domeniul hidrogenului". Comisia Europeană ar putea aproba la începutul toamnei Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, iar în acel moment țara va primi prima tranșă de 13% din sumă, după cum a anunțat săptămâna trecută Marius Vasiliu, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Tranzacțiile imobiliare au accelerat
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a anunțat luni că în luna iunie 2021 au fost vândute, la nivelul întregii țări, 54.781 de imobile, cu 7.008 mai multe față de luna mai și cu 7.963 mai mult decât în perioada similară a anului 2020. ”În luna iunie 2021 au fost vândute, la nivelul întregii țări, 54.781 de imobile, cu 7.008 mai multe față de luna mai. Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare în luna iunie este cu 7.963 mai mare față de perioada similară a anului 2020”, a informat ANCPI. Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în iunie 2021, în București – 9.181, Brașov – 3.230 și Ilfov – 3.002. Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Covasna – 166, Călărași – 203 și Caraș Severin – 301. Numărul ipotecilor, la nivel național, în iunie 2021, a fost de 24.209, cu 3.938 mai mare față de iunie 2020. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate în București – 4.497, Arad – 3,488 și Timiș – 1.550. La polul opus se află județele Sălaj – 68, Harghita – 72 și Covasna – 74. Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a șasea lună a anului 2021 sunt Arad – 520, Bihor – 393 și Buzău – 373.
Investiție de 300 milioane euro într-o fabrică eco-inteligentă de oțel-beton și sârmă laminată
AFV Beltrame Group, unul dintre cei mai mari producători de bare din oțel și oțeluri speciale din Europa, investește 300 milioane euro pentru a construi în România o fabrică eco-inteligentă de oțel-beton și sârmă laminată, unică în Europa, și are în vedere mai multe locații. Beltrame Group deține și combinatul siderurgic Donalam Călărași. ”După un lung studiu de fezabilitate, AFV Beltrame Group, unul dintre cei mai mari producători de bare din oțel și oțeluri speciale din Europa, investește 300 milioane euro pentru a construi în România o fabrică eco-inteligentă de oțel-beton și sârmă laminată. Acesta va fi primul proiect greenfield din Europa în ultimele decenii în producția de oțel și va stabili un nou standard pentru industria siderurgică privind reducerea emisiilor poluante. Unitatea de producție va include o oțelărie și un laminor, dar și un parc fotovoltaic cu o capacitate de 100 MW. În prezent compania are în vedere mai multe locații pentru construcția acestia”, a anunțat grupul. Fabrica eco-inteligentă va avea cel mai scăzut nivel al emisiilor generate de o unitate de producție a oțelului la nivel mondial, atât în ce privește gazele cu efect de seră, cât și pulberile în suspensie (praf). De asemenea, consumul de apă va fi unul minim, prin tratare și recirculare, asigurând cel mai înalt nivel de economie circulară. ”Noua tehnologie inovatoare, gândită și dezvoltată în ultimii doi ani, are potențialul de a situa România în fruntea inovației în sectorul siderurgic”, spun reprezentanții grupului. Combinatul va avea o capacitate de producție de aproximativ 600.000 tone/an de oțel – beton și sârmă laminată. Investiția grupului Beltrame va contribui la crearea a aproximativ 250 de noi locuri de muncă directe la nivel local, precum și la aproape 1.000 de locuri de muncă indirecte, dintre care cel puțin 800 în faza de construcție și circa 150 în faza de producție.
Cîțu se laudă cu scăderea ratei șomajului
Rata șomajului a scăzut în fiecare lună din 2021, subliniază premierul Florin Cîțu într-o postare pe Facebook, adăugând că economia României are, datorită activității bune a Guvernului pe care îl conduce, cea mai rapidă revenire după o criză economică din ultima sută de ani. ”Rata șomajului a scăzut în fiecare lună din 2021. INS a anunțat că rata șomajului în luna mai a ajuns la 5.5% și la cel mai mic număr de persoane în șomaj din martie 2020”, scrie Cîțu pe Facebook. El precizează că o economie în care cresc investițiile și salariile este ”o economie în care crește numărul locurilor de muncă (în mediul privat)”. ”Economia României are, datorită activității bune a Guvernului pe care îl conduc, cea mai rapidă revenire după o criză economică din ultima sută de ani”, conchide premierul.
Google Play a găzduit mai multe aplicații care furau parolele de Facebook
Experții în securitate cibernetică au descoperit în magazinul oficial de conținut pentru Android al Google mai multe aplicații care furau parolele de Facebook ale utilizatorilor. În ciuda faptului că se laudă frecvent cu tehnicile avansate de protecție pe care le folosește, securitatea pe care Google o oferă utilizatorilor săi care descarcă aplicații din Play Store - magazinul oficial și, teoretic, cea mai sigură sursă - rămâne cel puțin discutabilă. Un nou incident umbrește eforturile gigantului american, după ce specialiștii firmei Dr. Web au descoperit în Google Play 9 aplicații, cu peste 5,8 milioane de download-uri, care furau parolele de Facebook ale celor care le descărcau. Aplicațiile promiteau utilizatorilor că blochează reclamele, însă, condiția era ca aceștia să se logheze cu Facebook. Numele și parolele introduse ajungeau la dezvoltatorii aplicațiilor. Aplicațiile în cauză se numeau Rubbish Cleaner, Inwell Fitness, Horoscope Daily, App Lock Keep, Lockit Master, Horoscope Pi, App Lock Manager. Acestea conțineau cinci variante diferite ale malware-ului Android.PWS.Facebook - numit așa tocmai pentru abilitatea de a fura parolele de Facebook.
Moet Hennessy va vinde șampanie în Rusia sub denumirea de ”vin spumant”
Producătorul francez de șampanie Moet Hennessy a anunțat că va începe să adauge denumirea ”vin spumant” pe spatele sticlelor de șampanie destinate Rusiei, pentru a respecta o nouă lege, compania fiind nevoită să suspende livrările pentru a face schimbarea, transmite Reuters. Viticultorii francezi protejează denumirea de ”șampanie” pentru producția de băuturi din regiunea cu același nume și evită alte descrieri. Dar legea rusească, semnată vineri de președintele Vladimir Putin, impune tuturor producătorilor de vin spumant din afara Rusiei, inclusiv francezilor, să descrie produsul lor comercializat în Rusia ca ”vin spumant”, pe eticheta de pe spatele sticlei, nu pe față. Producători ruși de ”șampanskoie” pot continua să folosească doar acest termen. Compania Moet Hennessy, care comercializează șampaniile Moet & Chandon, Veuve Clicquot și Dom Perignon și aparține grupului LVMH, a explicat că a fost obligată să suspende livrările pentru a-și schimba etichetele.
