MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Patru din zece români consumă alimente pe bază de plante
Interesul pentru alimentaţia pe bază de plante a crescut semnificativ în ultimul an, la 39% din totalul populaţiei, conform studiilor de specialitate
Aproape o treime dintre români (31%) consumă carne zilnic, în timp ce patru din zece persoane (39%) se orientează spre alternative pe bază de plante, arată un rezultatele unui studiu de specialitate, publicate luni. Conform cercetării Danone România, 42% dintre respondenţi au declarat că includ carnea în dietă de 2-4 ori pe săptămână. În acelaşi timp, interesul pentru alimentaţia pe bază de plante a crescut semnificativ în ultimul an, la 39% din totalul populaţiei, faţă de o pondere de 30%, înregistrată în 2023, "Interesul crescut pentru produsele pe bază de plante nu se limitează doar la preferinţele de gust sau la restricţiile alimentare specifice. 33% apreciază gustul acestora, iar 30% sunt motivaţi de impactul asupra mediului. Tinerii, în special cei între 25 şi 34 de ani, se disting prin adoptarea acestei schimbări către un consum mai responsabil şi conştient. Dieta flexitariană, care promovează un consum variat de alimente, fără a elimina complet carnea din alimentaţie, devine din ce în ce mai populară în România. Acest regim alimentar flexibil permite includerea cărnii sau peştelui, alături de o varietate mare de fructe, legume şi produse pe bază de plante, oferind o alternativă echilibrată pentru cei care doresc diversitate în alimentaţie fără a sacrifica gustul", se menţionează în studiu. Potrivit sursei citate, 30% dintre români aleg să urmeze diverse principii alimentare, inclusiv flexitarianismul, "reflectând o evoluţie în preferinţele şi conştientizarea alimentară". "Indiscutabil, alimentaţia are un impact fundamental asupra sănătăţii noastre fizice şi mentale. Dieta flexitariană poate fi parte a unui stil de viaţă sănătos. Este o dietă flexibilă care nu are multe restricţii, este echilibrată, fiind prietenoasă pentru om, dar şi pentru mediu. Datorită acestei diete pot apărea diferite beneficii: menţinerea sau chiar scăderea greutăţii, valori ale tensiunii arteriale în ţintele optime prin diminuarea aportului de sodiu, reducerea riscului de boli cardiovasculare, stabilizarea nivelului glicemic şi implicit scăderea riscului de diabet zaharat tip 2, încetinirea declinului cognitiv. Dar, să nu uităm că nu e îndeajuns să mâncăm mai sănătos, ci şi să facem mişcare, să ne hidratăm corespunzător şi să gândim pozitiv", a explicat prof. dr. Gabriela Radulian. Studiul Danone, aflat la cea de-a treia ediţie, s-a desfăşurat în perioada 16-22 martie 2024, şi a fost efectuat de NMS Hungary Kft., pe câte un eşantion de 500 de persoane din România, Ungaria şi Bulgaria.
Destinațiile preferate ale românilor de Paște
u staţiunile balneo, alături de Delta Dunării şi Litoral, pe lista destinaţiilor preferate de români în minivacanţa de Paşte
Mamaia, Costineşti, Vama Veche, Delta Dunării, precum şi staţiunile balneo din zona de munte, se află în topul destinaţiilor din România spre care românii se orientează pentru minivacanţa de 1 Mai şi Paşte din acest an, arată datele centralizate ale unui tur-operator de turism. Astfel, cele mai atractive destinaţii pentru zona de balneo sunt Băile Felix, Călimăneşti Căciulata şi Valea Prahovei, în timp ce pentru Litoral, preferinţele turiştilor români au mers către Mamaia, Costineşti şi Vama Veche. De asemenea, pentru Delta Dunării, localităţile Sulina, Crişan şi Băltenii de Sus sunt printre cele mai solicitate destinaţii în minivacanţa de 1 Mai şi Paşte. Potrivit analizei întocmită de reprezentanţii Bibi Touroperator, turiştii români au ales în proporţie de peste 55% unităţi clasificate la 4 şi 5 stele, cu servicii suplimentare, acces la facilităţi cu ape termale, muzică live şi programe pentru cei mici. În plus, se observă o creştere pentru turismul "verde", cât mai aproape de natură, iar în aceeaşi măsură destinaţiile rurale câştigă din ce în ce mai mulţi turişti în căutare de tradiţii, gastronomie şi folclor autentic. Durata vacanţei a crescut de la trei nopţi la 3,85 nopţi, chiar dacă tarifele de cazare s-au majorat, în medie, cu 17%, în perioada minivacanţei de Paşte, comparativ cu intervalul similar din 2023. În acest moment, pe riviera românească există peste 180 de unităţi de cazare pregătite să întâmpine turiştii, multe dintre acestea fiind cu un grad de ocupare maxim. Tarifele încep de la 475 de lei cameră/3 nopţi, la un hotel de 3* din Eforie Nord, fără servicii de masă, cu reducere de 15% până la finalul lunii aprilie, şi ajung la 3.530 lei cu demipensiune pentru un hotel de 4 stele din Mamaia, cu masă tradiţională de Paşte, acces gratuit la spa şi activităţi pentru copii. Totodată, pentru cei care îşi planifică trei nopţi în minivacanţa de 1 Mai sau Paşte, tarifele pe Valea Prahovei încep de la 671 de lei/cameră/3 nopţi şi pot ajunge la 4.808 lei pentru un hotel de 4 stele. Pentru Băile Felix, tarifele încep de la 780 de lei cameră/3 nopţi şi pot atinge 5.007 lei, în cazul unui hotel de 5 stele, cu toate mesele incluse, pachet de băuturi, mese tradiţionale, acces la Aquapark şi programe artistice live. "Rezervările în Delta Dunării au crescut faţă de anul trecut chiar dacă tarifele au suferit mici majorări, mai ales pe componenta de masă. Au apărut noi unităţi de cazare la 'alb' datorită voucherelor de vacanţă, iar ofertele hotelurilor şi ale pensiunilor s-au diversificat prin includerea în serviciile de bază a unor excursii pe lacuri şi canale, transfer cu şalupa rapidă, servicii complete de masă şi variante de turism durabil, aproape de natură. Tarifele încep de la 742 lei/cameră la o pensiune de 3* şi ajung până la 4319 lei cameră/sejur pentru un hotel de 4* cu pensiune completă, excursii şi prânz pe navă", se arată într-un comunicat de presă al agenţiei de turism, transmis AGERPRES.
România, printre ţările UE cu cel mai mare deficit
Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023, iar România se numără printre ţările membre cu cel mai ridicat deficit guvernamental, potrivit cifrelor publicate luni de Eurostat. sAstfel, majoritatea statelor membre au raportat un deficit guvernamental în 2023, cu excepţia Ciprului, Danemarcei (ambele cu surplus de 3,1%), Irlandei (1,7%) şi Portugaliei (1,2%). Cele mai mari deficite guvernamentale au fost înregistrate în Italia (minus 7,4%), Ungaria (minus 6,7%) şi România (minus 6,6%). În plus, 11 state membre au înregistrat în 2023 deficite guvernamentale mai mari de 3% din PIB. În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental a crescut de la o valoare de 88,628 miliarde de lei în 2022 (6,3% din PIB) la 106,568 miliarde de lei (6,6% din PIB) în 2023. Aceasta, în condiţiile în care cheltuielile guvernamentale au crescut de la 40% din PIB în 2022 la 40,2% din PIB anul trecut, iar veniturile au scăzut de la 33,7% din PIB la 33,6% din PIB. Tot luni, Eurostat a publicat şi datele privind datoria guvernamentală. Conform acestor date, la finele trimestrului patru din 2023, ponderea datoriei guvernamentale în PIB în Uniunea Europeană se situa la 81,7%, de la un nivel de 83,4% în ultimul trimestru din 2022. Ţările membre cele mai îndatorate sunt Grecia (161,9%), Italia (137,7%), Franţa (110,6%), Spania (107,7%) şi Belgia (105,2%), la polul opus, cel mai scăzut raport datorie-PIB înregistrându-se în Estonia (19,6%), Bulgaria (23,1%), Luxemburg (25,7%) şi Danemarca (29,3%).
Aproape jumătate dintre români preferă temperatura în locuinţe între 22 şi 24 grade
Aproape jumătate dintre români preferă temperatura în locuinţe între 22 şi 24 grade Celsius şi chiar peste, iar peste 40% şi-au montat termostate inteligente pentru controlul temperaturii, informează E.ON România, care citează rezultatele unui studiu realizat pentru platforma despre-energie.ro. De asemenea, interesul manifestat pentru reducerea consumului de energie a crescut semnificativ în ultima perioadă, circa 80% dintre români afirmând că au luat măsuri în acest sens sau se gândesc să o facă, fiind conştienţi că un comportament responsabil îi ajută să realizeze economii şi, implicit, să scadă valoarea facturilor. Printre metodele de eficienţă energetică a căror popularitate este în creştere se numără dispozitive precum termostatul inteligent, 43% dintre români declarând că îl folosesc în locuinţele lor. Sub 10% dintre cei chestionaţi utilizează diverse aplicaţii pe telefonul mobil, precum cele de tip smart home. Legat de utilizarea termostatului, aproape 32% spun că îl folosesc pentru a face reglaje ori de câte ori consideră că este nevoie, iar 24,6% doar în funcţie de temperaturile exterioare. În acelaşi timp, circa 15% setează temperatura pe care o consideră potrivită pentru ei la începutul sezonului rece, iar 7,1% păstrează la termostatul din locuinţă aceeaşi temperatură pe tot parcursul anului, arată concluziile unei cercetări sociologice realizate pentru platforma despre-energie.ro, un proiect susţinut de companiile E.ON şi Delgaz Grid. Pe de altă parte, când vine vorba despre temperatura ideală din locuinţe, aproape 50% dintre români optează pentru o temperatură cuprinsă între 22 şi 24 grade, şi chiar peste, iar 45,8% spun că temperatura cuprinsă între 19 şi 21 grade le oferă confortul de care au nevoie. La polul opus, doar 3,8% susţin că se simt confortabil având în casă între 16 şi 19 grade C. Folosirea iluminatului economic este o altă metodă preferată de români atunci când vine vorba despre măsuri concrete de economisire a energiei. Foarte mulţi merg mai departe, astfel că, pe lângă folosirea de becuri eficiente energetic, decid şi să reducă durata iluminatului (circa 44%).
Importurile de petrol ale Chinei din Rusia, aproape de un nivel record
Rusia a rămas principalul furnizor de petrol al Chinei în martie, în timp ce rafinăriile sale au preluat livrări de petrol Sokol, afectate de sancţiunile occidentale, transmite Reuters. Importurile de petrol ale Chinei din Rusia, inclusiv livrările prin conducte şi transporturile maritime, au crescut cu 12,5% pe an, până la 10,81 milioane de tone, sau 2,55 milioane de barili pe zi (bpd), luna trecută, potrivit datelor Administraţiei Generale a Vămilor. Cantitatea este destul de aproape de recordul lunar anterior, de 2,56 milioane bpd, atins în iunie 2023. Şapte petroliere ruse sancţionate au descărcat petrol Sokol în porturile chineze, în martie, în timp ce Rusia s-a străduit pentru a elimina excesul livrări eşuate, ca urmare a înăspririi sancţiunilor americane. Peste 10 milioane de barili de petrol furnizaţi de Sahalin-1, o unitate a Rosneft, au stat în depozite în ultimele trei luni, pe fondul dificultăţilor de plată şi a sancţiunilor impuse firmelor de transport maritim şi navelor care transportă ţiţei. Stocurile de ţiţei ruseşti pentru păstrare în rezerve strategice de către CNOOC, companie chineză deţinută de stat, a stimulat şi importurile din Rusia. Datele companiei de consultanţă Kpler estimează că transporturile maritime din Rusia vor atinge un record de 1,82 milioane bpd, inclusiv 440.000 bpd de petrol Sokol şi 967.000 de bpd de ESPO. Rusia a fost principalul furnizor al Chinei pe tot parcursul anului 2023, livrând 2,14 milioane bpd, în ciuda sancţiunilor occidentale şi a introducerii unui plafon de preţ după invadarea Ucrainei de către Kremlin, în 2022. În coordonare cu alţi membri ai OPEC+, Rusia a optat pentru o reducere voluntară a producţiei de ţiţei de 300.000 bpd în primul trimestru al anului, pentru a susţine preţurile energiei.
Site-urile americane de ştiri au pierdut utilizatorii de pe Facebook şi Instagram
Retragerea Meta de pe zona politică a dus la picajul implicării utilizatorilor pentru postările presei şi ale partidelor aflate în campanie. Asta în timp ce compania câştigă mai mulţi bani din reclame electorale. Conform unui studiu recent, publicat de Washington Post, cele mai citate 25 de instituţii de presă din Statele Unite şi-au văzut interacţiunea urmăritorilor scăzând cu 75% pe Facebook în ultimii doi ani. Acelaşi trend s-a constat şi pe Instagram, deşi scăderea nu este la fel de drastică - implicarea a scăzut aici cu 58% de la începutului lui 2022. Această evoluţie vine ca urmare a faptului că Meta a decis să reducă vizibilitatea postărilor care au legătură cu politica, pentru a evita toate criticile pentru modul în care (nu) face moderarea. Reducerea vizibilităţii organice a postărilor politice face ca gigantul american să câştige şi mai mult din publicitate, partidele văzându-se forţate că investească în reclame electorale pentru a-şi transmite mesajele îprin intermediul reţelei.
Gigantul francez Michelin mută parte din producţie din Polonia în România
Producătorul francez de anvelope Michelin, cu afaceri anuale de aproape 30 miliarde euro, va închide fabrica pentru camioane grele din Polonia, de la Olsztyn, unde lucrează aproximativ 430 de angajaţi, şi va muta producţia în România, argumentul fiind costurile mai mici de pe piaţa românească, relatează Profit.ro. Michelin şi-a început activitatea în România în 2021, iar în prezent are peste 4400 de angajaţi, 3 fabrici, 2 la Zalău şi una la Floreşti, o reţea comercială şi un centru de servicii partajate. Începând cu anul 2018, Bucureştiul a devenit centru de coordonare a regiunii Europa Centrală care include 20 ţări printre care Albania, Bosnia Herţegovina, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Grecia, Macedonia, Muntenegru, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Turcia sau Ungaria, potrivit site-ului companiei. Dinl 2005, România a devenit centru regional pentru operaţiunile comerciale ale grupului Michelin în Albania, Bulgaria, Croaţia, Bosnia, Macedonia, Muntenegru şi Serbia.
Tesla reduce preţul software-ului de asistenţă a şoferului cu o treime
Tesla a redus preţul software-ului său de asistenţă pentru şofer Full Self-Driving (FSD) la 8.000 de dolari, de la 12.000 de dolari, în Statele Unite, în timp ce CEO-ul Elon Musk îşi concentrează atenţia pe tehnologia de conducere autonomă, transmite Reuters. Musk pariază că tehnologia va deveni o sursă importantă de venituri pentru cel mai valoros producător de automobile din lume. Dar de ani de zile nu a reuşit să atingă obiectivul de a oferi vehicule autonome, tehnologia sa fiind aflată sub un control de reglementare şi legal din ce în ce mai mare. Musk a declarat la începutul acestei luni că Tesla îşi va prezenta robotaxiul pe 8 august, după ce Reuters a relatat că Tesla a abandonat proiectul unei maşini de serie ieftine, în favoarea robotaxiului. Potrivit site-ului web al Tesla, clienţii pot plăti acum 8.000 USD pentru funcţia FSD sau se pot abona pentru a o folosi pentru 99 USD pe lună.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
