Timp Liber

Două basarabence au primit Lira de argint

Valentin Muscă
28 aug 2006 1405 vizualizări
După 129 de ani, festivitătile dedicate poetului Alexandru Sihleanu s-au desfăsurat, din nou, în lăcasul construit în 1888 de sora poetului, pentru a găzdui "Serbările Sihleanu"

Pentru prima dată in istoria concursului de poezie inchinat memoriei poetului Alexandru Sihleanu, primele două premii au fost ocupate de două poete de peste Prut.

Aurelia Cojocaru din Chisinau si Mariana Miron din Vorniceni au reusit sa convinga juriul sa le acorde Marele Premiu, respectiv locul I. De asemenea, rarisimă este si prezenta printre cistigători a unei tinere poete din Focsani, Roxana Fistoc, elevă la Scoala Stefan Cel Mare. Locul al treilea a fost ocupat de braileanca Andreea Rimniceanu. "Sint

fericita ca am obtinut acest premiu. Este pentru prima data cind particip la un concurs in Vrancea si obtin un premiu. Am mai trecut prin Vrancea in drum spre Bucuresti, dar nu am poposit niciodata

la Sihlea. Fac parte din cenaclul literar "Iulia Hasdeu" a Liceului Mihai Eminescu din Chisinau", ne-a spus Aurelia Cojocaru, ajunsa la Sihlea cu masina familiei dupa un drum obositor. Aceleasi impresii ni le-a marturisit si ocupanta locului I. "Desi sint eleva intr- un liceu de linga Chisinau, la Ion Inculet din Vorniceni, merg cu regularitate la manifestarile pe care revista «Clipa siderala» le organizeaza anual. Public de trei ani in ziarul local Adevarul", ne-a declarat Mariana Miron. Ambele poetese sint indrumate de omul de litere Eugenia Bulat, redactor sef la revista "Clipa siderala" din Chisinau, unde de altminteri si publica cele doua eleve. Aceleasi emotii le-au trait si celelalte doua premiante, Roxana Fistoc din

Focsani si Andreea Rimniceanu din Braila. Decernarea premiilor s- a făcut in căminul cultural din localitate, care este de altfel o fostă proprietate a Sihlenilor. Este vorba despre lăcasul ridicat special in

1888 de Elena Grădisteanu pentru a găzdui "Serbările Sihleanu".


Mostenirea Sihleanilor, prilej de dispute


Zestrea culturala a familiei Sihelanu a ajuns in ultimii ani prilej pentru dispute stupide, iar culmea acestor stupiditati a fost atrinsa ieri la orele prinzului, cind, la aceeasi ora, cistigatorii erau premiati la Caminul Cultural de presedintele Fundatiei Sihleanu, inv. Octavian Ionescu, iar in fostul Palat al Sihlenilor se desfasura o interesanta manifestare culturala sub titlul "Acasa la Sihleanu", organizata de Primaria Sihlea si Scoala "Principele Serban Ghica si Principesa Aristita Ghica". Intrebat despre acest schizofrenism

cultural local, Octavian Ionescu ne-a spus ca nu este primit de directorul scolii, prof. Lacramioara Vespan. Ajunsi la scoala am constatat ca organizatorii manifestarii "Acasa la Sihleanu" invitasera pe participantii la premierea de la Caminul Cultural, iar afirmatia inv. Ionescu era injusta, iar la mijloc nu erau decit niste orgolii. "Manifestarea Lira de argint - Sihleanu este a comunei Sihlea si a judetului Vrancea, iar orgoliile si disputele locale nu trebuie sa umbreasca aceasta manifestare", ne-a spus Paraschiv Usturoi, directorul Directiei pentru Cultura, care a participat la ambele manifestari si a acordat premii din partea institutiei pe care o conduce. Cit despre manifestările dedicate poetului, acestea au

fost initiate de sora sa, Elena Grădisteanu, sub numele de "Serbarea Sihleanu", acum 137 de ani si au durat pină la al doilea Război Mondial. Reluate din anul 1997, sub forma acestui concurs international de poezie, manifestarea deschide ciclul actiunilor culturale de toamnă, din care amintim cele organizate la Panciu, Adjud, Odobesti si Focsani.


Trecute demult sub praful arhivelor, numele celor două familii erau pe la jumătatea secolului al XIX-lea sinonime cu nobletea. Paharnicul Zamfirache Sihleanu, tatăl poetului, a fost cel care a ridicat actuala biserică din localitatea care poartă numele familiei, iar fiica paharnicului si sora poetului - Elena, se va căsători cu un membru al familiei Grădisteanu si se va ocupa de soarta domeniului de la Sihlea, alcătuit dintr-un castel, scoală, han si averi nenumărate. Familia Sihleanu s-a inrudit la 1882 cu familia

cunoscutului politician reformator Ion Ghica, prin căsătoria fiului acestuia cu fiica sorei poetului. La Sihlea era o gară specială pentru familie, iar cind personalităti importante descindeau se arbora drapelul Regatului Romaniei. Astăzi familia poetului continuă traditia prin membrii familiei Ghica.


Poetul Alexandru Sihleanu (1834-1857)


Numit de Eminescu "Lira de argint", singurul fiu al familiei Sihleanu, a fost si una din marile sperante ale poeziei romanesti din epoca in care versul in limba romană se lupta cu imitatiile si stingăciile. Născut pe domeniul de la Sihlea, după studii la Colegiul "Sfintul Sava" din Bucuresti, urmează moda vremii si stă

la Paris intre 1852-1855. întors in patrie intră in viltoarea presei literare si publică numeroase poeme. O boală necrutătoare il seceră in 1957, la numai 23 de ani. în acelasi an, sora sa Elena Grădisteanu ii publică un volum postum, "Armonii". Mormintul poetului se găseste la biserica "Sfintii Constantin si Elena" din Sihlea, ctitoria familiei. Din 1997 un bust al poetului străjuie deasupra mormintului, in locul bustului distrus de nemti in primul Război Mondial.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.