Cocoasa, semnul distinctiv al elevilor viitorului
Miscare, nu "Mess" si "Counter"
Acest articol nu se doreste a fi ofensator la adresa matematicii, o disciplina foarte importanta in evolutia fiecarei tari, insa pe baza unor date aparent banale am izbutit o paralela care lamureste de ce urmasii nostri, dar si urmasii urmasilor nostri par sa nu scape de capcana careului nociv: cifoza, lordoza, scolioza si obezitatea. Ziarul de Vrancea a mai scris despre "cocoasa" numita Educatie Fizica si Sport, subiect inepuizabil intr-o tara in care transpiratia "organizata" este tot mai rarefiata. Tumbele, sariturile in lungime si alergarile sint coordonate de oameni, de aceea ne-am interesat de numarul persoanelor specializate in dezmortirea generatiei acaparate de Facebook, Messenger, Google si Counter Strike. Ecuatia nu este complicata. Potrivit datelor Inspectoratului Scolar, in judetul Vrancea lucreaza 186 de profesori de sport, de la debutanti pina la cei aflati aproape de pensionare, iar numarul elevilor e de 55.000, media ""care e oarecum fortata "" fiind demobilizatoare: aproape 300 de scolari la un specialist dotat cu fluier si cronometru. Prin comparatie, profesorii de matematica sint de peste doua ori mai numerosi (n.r. "" 308), orele de algebra si geometrie avind si ele o pondere insemnata. Daca sportul, cum i se spune in mediul scolar, se face doar de doua ori pe saptamina (n.r. "" doua ore saptaminal in clasele I-IV si V-VII si o ora in clasa a VIII-a si la liceu), cursurile de mate, unde vorba cintecului chiar dai de greu sint prezente de cinci-sase ori in orar. Profesorul Grigore Gheba, cel mai cunoscut autor de culegeri de pe la noi, trebuie sa fie falos. Nu si marii maestri ai sportului. Ceea ce a hotarit acum doi ani Ministerul Educatiei, anume reducerea numarului de la doua la o ora de sport pe saptamina in programa scolara a liceelor, pare o otrava lenta aplicata tinerilor. Prin aceasta hotarire, ministerul "inovator" a dat o "piine de mincat" ortopezilor, care au mult mai mult de lucru cu tinerii.
Cine e "proful" de sport si ce vrea el?
"Proful" de sport pare de la departare entitatea de care copiii se pot dispensa, de aceea a fost inventat fenomenul scutirilor si al scuzelor puerile de genul "copilul meu nu trebuie sa faca sportul deoarece transpira si raceste". Facultatile scot anual multi absolvenÃi, dar nu toti ramin in sistem pentru ca nu reusesc la examenul de titularizare sau la cel de suplinire. Cei care ramin sint specializati in jocuri sportive: handbal, baschet, volei, fotbal. Sint si profesori de gimnastica, sporturi individuale, judo sau lupte. Miscarea este cel mai important lucru, e sanatate, indiferent de virsta, iar un om trebuie obisnuit de mic sa faca sport. Cam acesta e idealul si totodata discursul oamenilor pasionati din fenomen. Ce spun inspectorii de specialitate si mesajele de la televizor, cum ca sint necesare "cel putin 30 de minute de miscare pe zi", suna a lozinci din vremuri de demult, dar de fapt ne izbim de o realitate dura, anchilozata. Oricit de specializati ar fi absolventii Facultatilor de Educatie Fizica si Sport, ei se lovesc de precaritatea bazelor sportive din unitatile de invatamint. Ca meseria unui profesor de sport presupune avantajele materiale ale oricarui alt dascal, fie ca preda matematica sau fizica, tine de grila de salarizare. Dar acesta este alt subiect din incovoiatul sistem de invatamint romanesc. (Ciprian FANARU)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Sport
