Semnal de alarmă la Spitalul Județean: Copii care nasc copii
Numărul mamelor minore a crescut îngrijorător în Vrancea, iar vârsta la care au fost înregistrată prima naștere a scăzut până la 12 ani u de cele mai multe ori, tații copiilor sau reprezentanții legali ai minorele nu își fac apariția la spital să declare copilul, pentru a evita sancțiunile legale, care pot merge până la privarea de libertate a celor care se fac vinovați de ”act sexual cu un minor”, de exemplu
Copii care au copii! Așa s-ar putea traduce situația cu care se confruntă Vrancea în ultimii ani și asupra căreia Spitalul Județean de Urgență a decis să tragă un semnal de alarmă. Numărul mamelor minore crește alarmant de la an la an, majoritatea tinerelor care nasc înainte de a atinge majoratul provenind din comunitatea romă. Însă anul acesta, acest fenomen a crescut alarmant. De la începutul anului și până la mijlocul lunii noiembrie a acestui an, la Spitalul Județean de Urgență ”Sf. Pantelimon” din Focșani s-au înregistrat un număr de 307 minore care au născut sau care au fost luate în evidență cu sarcină în evoluție, la Maternitatea spitalului. Aproape 100 de tinere au născut înainte de împlinirea vârstei de 16 ani. O tânără a născut la numai 12 ani, la o vârstă la care cele mai multe fete nici măcar nu au pășit în adolescență. Cinci fete au născut la 13 ani, 22 de fete au născut la vârsta de 14 ani, în timp ce 61 de nașteri s-au înregistrat în rândul tinerelor până în 15 ani. Cele mai multe nașteri și cazuri de minore gravide au fost înregistrate la categoria de vârstă 16 - 18 ani, respectiv 226 nașteri, dar acestea ar putea fi considerate deja o normalitate. ”Vârsta foarte mică la care acestea rămân însărcinate și dau naștere copiilor pune în pericol atât sănătatea nou-născuților, cât și pe cea a copilelor-mamă, care sunt nevoite să nască prin operație de cezariană. Totodată, după externare, nou-născutul este într-o situație de risc, deoarece e greu de crezut că un copil poate fi îngrijit corespunzător de un alt copil”, spun reprezentanții spitalului județean. Este posibil ca, în oglinda noilor statistici, Vrancea să fie în topul județelor cu cele mai multe nașteri înregistrate în rândul minorelor. Și problema nașterilor în rândul copilelor, pentru că nu pot fi altfel numite, nu se termină aici.
Mamă la 12 ani
La vârsta la care fetele sunt cu gândul la examenul de capacitate și își fac planuri de viitor, unele tinere sunt nevoite să învețe să fie mame pentru copiii lor, deși ele însele sunt încă niște copile. Devin peste noapte oameni mari, deși oameni mari nu sunt. Privesc viitorul cu îngrijorare, un viitor care pentru ele nu poate însemna decât dependență față de tații copiilor lor, posibilii viitori soți. În România se naște la 12 ani. Vrancea intră și ea în clubul județelor în care vârsta nașterii a scăzut dramatic. Nașterea la o asemenea vârstă înseamnă înainte de toate riscuri pentru mamă și făt. Pentru mamă, înseamnă risc de naștere prematură, pentru făt, risc de malformații. Uterul unei fete de 12 ani nu este suficient de dezvoltat pentru a putea suporta o sarcină la termen. O sarcină este posibilă după primul ciclu mestrual, dar asta nu înseamnă că organismul este pregătit pentru o sarcină, care presupune în primul rând o maturitate emoțională, dar și abilități de creștere și îngrijire a noului născut. ”Motivațiile legate de tradiții și de etnie nu sunt suficiente pentru a deveni mamă la 12-14 ani o vârstă la care, în mod normal, ar trebui să se joace cu păpușile. Tinerele mame nu știu și nu pot să crească un nou-născut”, se arată în adresa trimisă către mai multe instituții din Vrancea, dar mai ales către administrațiile locale din zonele unde vârsta la care o tânără dă naștere unui copil a scăzut dramatic. Pentru că această situație se regăsește cu precădere în comunitățile de romă, a căror cutumă spune că fata trebuie să se mărite foarte tânără. Prima vizată între acestea, Slobozia Bradului, unde trăiește cea mai mare comunitate de rromi din județ. De altfel, comuna ocupă un loc fruntaș și pe țară în ceea ce privește natalitatea, în județ fiind pe primul loc, alături de Mărășești.
Copii nedeclarați, pentru a scăpa de răspunderea penală
În momentul internării și al externării, minorele, majoritatea analfabete, nu sunt însoțite de reprezentantul lor legal, nu au întocmit actul de identitate, deși unele au 14 ani împliniți, sau au actul de identitate expirat sau deteriorat. ”Acest lucru îngreunează actul medical și formalitățile pentru declararea nou-născutului”, spun reprezentanții spitalului. ”Îngrijorător este faptul că majoritatea minorelor au ca parteneri (soț) persoane majore. Acest fenomen este sub incidența Codului Penal, art. 198, act sexual cu un minor. Deși, în nenumărate rânduri am făcut cunoscută această problemă autorităților locale de domiciliu ale mamelor minore, demersurile noastre au rămas fără niciun ecou. Dorim o colaborare facilă cu toate instituțiile abilitate ale județului, pentru a reduce numărul de minore care nasc și pentru a ușura pocedura de întocmire a documentației necesară eliberării actelor mamelor minore și a nou-născuților. Având o identitate, le poate fi supravegheată evoluția și pot beneficia de toate drepturile cetățenești”, se arată în comunicarea spitalului. De altfel, lipsa înregistrării nou-născutului creează probleme și spitalului la nivel fiscal, deoarece, deși este obligat să asigure tratament medical pentru acești copii, nu poate deconta ulterior serviciile acordate, deoarece copilul nu are un nume și un CNP.
Cui revine responsabilitatea înregistrării nou-născutului?
Potrivit legislației în vigoare, responsabilitatea înregistrării nou-născutului la starea civilă revine părinților acestuia. Deși legea este foarte clară în ceea ce privește declararea unui copil abandonat în spital de exemplu, nu același lucru se poate spune și despre copilul care iese pe poarta spitalului alături de mamă. Spitalului îi revine responsabilitatea de a întocmi extrasul de naștere al copilului în termen de 24 de ore de la nașterea acestuia. Dar și aici se pot întâmpina dificultăți, mai ales în cazul în care mama nu prezintă un document de identitate. Uneori pentru că nu deține, în cazul tinerelor sub 14 ani, alteori pentru că este pierdut, sau pur și simplu pentru că nu are interes să se legitimeze. ”Conform legislației în vigoare (Legea nr.272/2004 privind protecția și promorarea drepturilor copilului și HG nr. 1103 pentru aprobarea metodologiei privind realizarea obligațiilor ce revin autorităților administrației publice locale, instituțiilor și profesioniștilor implicați în prevenirea și intervenția în cazurile de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare), spitalul demarează procedurile pentru întocmirea actelor necesare mamei minore și nou născutului și încercă găsirea tutorelui legal al acesteia, însă aceste proceduri sunt îngreunate de slaba colaborare pe care instituțiile abilitate o arată în astfel de cazuri”, informează reprezentanții spitalului județean. ”Atunci când avem un astfel de caz, acesta este preluat imediat de către asistentul social maternal al spitalului. Asistentul maternal, pe lângă consilierea mamei minore și atenta supraveghere a acesteia pe timpul spitalizării, se ocupă de toate formalitățile necesare pentru a se asigura că, în momentul părăsirii spitalului, tânăra mamă și nou născutul vor fi supravegheați pe cât posibil, de către autoritatea locală de domiciliu. Conform legii HG Nr. 1103/2014, în primele 24 de ore de la internare se face o sesizare scrisă către Poliția, Serviciul de asistență socială și Primăria de domiciliu a minorei, prin care se solicită sprijinul pentru întocmirea documentelor (dacă minora nu le are), pentru găsirea și înștiințarea familiei și a tutorelui legal și pentru monitorizarea minorei și a nou-născutului după externare. Însă, comunicarea cu aceste instituții este foarte greoaie”, avertizează spitalul. În spital, asistentul social al spitalului face tot posibilul ca minora să nu părăsească spitalul, decât însoțită de un tutore legal sși face toate demersurile necesare pentru ca în momentul externării nou născutul să fie declarat la Starea Civilă. Însă, sunt și cazuri în care tutorele legal al minorei nu este de găsit, minora nu are acte, iar eliberarea acestora este de durată și atunci aceasta părăsește spitalul împreună cu nou-născutul nedeclarat, urmând ca ulterior să se prezinte la Starea Civilă pentru a-l înregistra. Monitorizarea acestor cazuri trebuie efectuată de către Serviciul de Asistență Socială și primăriile de domiciliu al minorelor. ”Acest fenomen contravine legislației în vigoare, de aceea am considerat necesar să facem cunoscută această problemă, pentru ca, împreună cu autoritățile locale și județene, să ne implicăm și să demarăm campanii de prevenție, educare și conștientizare a populației, diminuând astfel, pe cât posibil numărul «copiilor cu copii »”, subliniază spitalul. Din nefericire, problema este reală, iar numărul minorelor care nasc copii și implicit nedeclararea acestora este în continuă creștere. Soluții imediate sunt puține, pentru că ar trebui demarate programe de intervenție foarte precise, în comunități în care accesul este foarte dificil, comunități de romi care sunt încă tributare unor cutume și obiceiuri. (Dana LEPĂDATU)
