Social

51 de copii din Vrancea îi aşteaptă pe mama şi tata

Dana Lepădatu
28 sep 2016 1984 vizualizări
Adopţia este un alt mod pentru o familie de a avea un copil u în prezent, 51 de copii cu varste cuprinse între 2 şi 13 ani aşteaptă să fie adoptaţi în Vrancea u procedura de adopţie nu este una dintre cele mai uşoare, dar satisfacţia poate fi maximă

Să creşti un copil este o adevărată binecuvantare. Dar ce faci atunci cand nu poţi avea un copil biologic? Din ce în ce mai multe cupluri care din diverse motive nu pot avea copii, se orientează către adopţie. Însă pentru persoana sau persoanele care pornesc pe această cale, procedura nu este foarte simplă şi de cele mai multe ori durează de la cateva luni pană la mai bine de un an. Proces care de cele mai multe ori nu este lipsit de emoţii... pentru că nu puţini sunt părinţii care îşi pun problema: „Voi putea iubi acel copil la fel de mult ca atunci cand ar fi al meu?”. De cele mai multe ori aceste dubii dispar odată cu primirea în familie a copilului adoptat, astfel că adopţia nu este nimic altceva decat un alt mod de a avea un copil. Pentru a putea adopta un copil, dincolo de latura emoţională a procesului de adopţie, înarmaţi-vă cu multă răbdare. Primul pas pe care trebuie să îl faceţi este să vă adresaţi autorităţilor de la Protecţia Copilului, care se ocupă de asemenea cazuri. Durata unei adopţii şi succesul procesului depinde în primul rând de aşteptările şi pregătirea adoptatorilor. Pentru copiii din sistem sunt preferabile persoanele sensibile, empatice, fără prejudecăţi, doritoare să formeze o comuniune familială alături de copii din sistemul de protecţie. De aceea, nu se poate preciza o durată standard a procedurii de adopţie, această perioadă depinzând de mai mulţi factori ce ţin atât de aşteptările şi disponibilitatea familiilor adoptatoare, cât şi de caracteristicile copiilor adoptabili. În total, în Vrancea 51 de copii cu varste cuprinse între 2 şi 13 ani aşteaptă să fie adoptaţi. Pentru cei care sunt dornici să ofere unui copil iubire şi căldura unui cămin, am solicitat Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DGASPC) Vrancea răspunsuri la unele întrebări în ceea ce priveşte adopţia. 

Ce înseamnă să fii apt pentru a adopta?

Există o serie de condiţii de fond care trebuie îndeplinite în scopul dobândirii statutului de persoană/familie adoptatoare. Astfel, adoptatorul trebuie să fie cu cel puţin 18 ani mai în vârstă decât adoptatul. De asemenea, adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie să îndeplinească garanţii morale şi condiţii materiale necesare creşterii, educării şi dezvoltării armonioase a copilului. Nu pot adopta persoanele care au fost condamnate definitiv pentru o infracţiune contra persoanei sau contra familiei săvârşită cu intenţie, precum şi pentru infracţiunea de pornografie infantilă şi infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori şi nici persoana ori familia al cărei copil beneficiază de o măsură de protecţie specială sau care este decăzută din drepturile părinteşti. De asemenea, persoanele care nu au capacitate deplină de exerciţiu, precum şi persoanele cu boli psihice şi handicap mintal sau cei cu consum ilicit de droguri nu pot adopta.

Cine are prioritate la adopţie

În adopţie se acordă prioritate rudelor copilului până la gradul al IV-lea inclusiv, persoanei/familiei alături de care copilul s-a bucurat de viaţă de familie o perioadă de minimum 6 luni şi persoanelor/familiilor care au adoptat fraţi ai copilului sau se află în procedură de adopţie cu un frate al acestuia.

Primul pas: momentul în care cuplul ia decizia să adopte un copil 

O familie care a decis că doreşte să adopte un copil, trebuie în primul rand să se adreseze DGASPC-ului pe a cărui raza teritorială domiciliază pentru a beneficia de informarea şi consilierea prealabilă asupra procedurii adopţiei, precum şi pentru obţinerea informaţiilor referitoare la caracteristicile copiilor adoptabili din România şi documentaţia necesară. Procesul de evaluare cuprinde evaluarea socială, evaluarea psihologică şi pregătirea pentru asumarea în cunoştinţă de cauză a rolului de părinte care se desfăşoară pe parcursul a trei sesiuni individuale sau de grup, cu o durată totală de minimum 12 ore. După obţinerea atestatului, dacă familia este selectată, fiind considerată a fi cea mai potrivită să răspundă nevoilor unui copil adoptabil şi doreşte să intre în acest proces urmează etapa de potrivire. Potrivirea este o etapă premergătoare încredinţării în vederea adopţiei prin care se stabileşte compatibilitatea dintre copil şi persoana/familia adoptatoare. Acest proces include o componentă iniţială şi una practică, anume încredinţarea în vederea adopţiei pentru o perioadă de 90 de zile – perioadă în care copilul locuieşte efectiv la domiciliul persoanei/familiei adoptatoare. În această perioadă, direcţia de la domiciliul adoptatorului sau familiei adoptatoare urmăreşte evoluţia copilului şi a relaţiilor dintre acesta şi persoana sau familia căreia i-a fost încredinţat, întocmind în acest sens rapoarte bilunare. Urmează încuviinţarea adopţiei şi monitorizarea postadopţie pentru o perioadă de cel puţin doi ani de la încuviinţarea adopţiei. La sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei, Compartimentul Adopţii întocmeşte un raport final, în care se evidenţiază modul în care s-a adaptat copilul noului mediu de viaţă, cu propunerea vizând încuviinţarea adopţiei. Acest raport împreună cu alte acte cuprinse în legea adopţiei se transmite instanţei judecătoreşti.

Părinţii îşi pot alege copilul pe care să îl adopte în funcţie de sex sau varstă?

Pe parcursul procesului de evaluare se au în vedere nevoile şi dorinţele familiei cât şi capacităţile şi resursele de care aceasta dispune pentru creşterea şi îngrijirea unuia sau a mai multor copii, dar trebuie ţinut cont că nu se caută copil pentru familie ci familie pentru copil. Iniţial, fiecare cuplu se prezintă cu profilul unui copil imaginar pentru care ei se simt pregătiţi. Pe parcursul activităţilor de consiliere sunt furnizate informaţii vis-à-vis de realităţile copiilor din sistemul de protecţie. De aceea, în urma activităţilor de consiliere, majoritatea părinţilor îşi echilibrează aşteptările faţă de viitorul copil adoptat, se orientează spre identificarea propriilor resurse pe care le poate pune la dispoziţia copilului ca şi orice părinte obişnuit. Prin urmare, familia îşi stabileşte priorităţile altfel decât cele cu care au venit iniţial. Înţelegem prin asta că devine, de exemplu, prioritate sănătatea sau potrivirea temperamentală şi nu vârsta sau aspectul fizic.

Cum se face potrivirea între copil şi familie?

Dacă familia îndeplineşte condiţiile materiale şi garanţiile morale necesare se eliberează atestatul de persoană/familie adoptatoare. Acesta împreună cu informaţiile relevante despre familie se introduc în Registrul Naţional de Adopţii, acolo unde se introduc şi informaţiile cu privire la copiii eligibili pentru adopţie. În baza corelării acestor informaţii din RNA deţinute de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, printr-un sistem informatizat, se realizează potrivirea iniţială ce constă în identificarea şi selectarea persoanei/familiei atestate în vederea adopţiei care, din punct de vedere teoretic, corespunde nevoilor copilului, din lista generată de sistemul informatic. În caz contrar se reia procedura de potrivire iniţială cu următorul/următoarea adoptator/familie adoptatoare din lista actualizată generată din R.N.A. Potrivirea practică vizează pregătirea copilului, a adoptatorului/familiei adoptatoare şi a altor persoane de referinţă pentru copil şi organizarea de întâlniri între copil şi adoptator/familia adoptatoare, în vederea facilitării acomodării acestora. Întâlnirile au drept scop realizarea treptată a acomodării cu adoptatorul/familia adoptatoare şi se pot realiza atât în mediul de viaţă al copilului, cât şi în afara acestuia. Numărul întâlnirilor necesare pentru constatarea compatibilităţii dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare se stabileşte în funcţie de particularităţile şi evoluţia cazului. Numărul minim al întâlnirilor este de patru.

Există posibilitatea ca părinţilor să le fie revocată încredinţarea copilului? 

Dacă pe durata perioadei de încredinţare în vederea adopţiei direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază adoptatorul/familia adoptatoare constată neadaptarea copilului ori existenţa oricăror motive de natură să împiedice finalizarea procedurii de adopţie, sesizează de îndată instanţa judecătorească în vederea revocării, sau după caz, prelungirii măsurii încredinţării.

Dezvăluirea secretului adopţiei

Actul adopţiei este un act confidenţial. Părinţii fireşti sau rudele biologice ale persoanelor adoptate pot obţine informaţii vizând persoana adoptată referitoare la confirmarea adopţiei, anul încuviinţării acesteia, caracterul intern sau internaţional al adopţiei, precum şi dacă persoana adoptată figurează în evidenţele autorităţilor ca fiind în viaţă sau decedată. Alte informaţii pot fi furnizate părinţilor biologici sau rudelor biologice ale acestuia, numai dacă există acordul expres al adoptatului care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu sau, în cazul în care adoptatul este minor, acordul persoanei sau familiei adoptatoare. Adoptatorii sunt obligaţi să informeze gradual copilul că este adoptat, începând de la vârste cât mai mici. În realizarea acestei obligaţii adoptatorii pot beneficia de sprijin acordat prin intermediul specialiştilor din cadrul compartimentului de adopţii şi postadopţii al direcţiei. În final, adopţia se poate dovedi a fi un proces greoi şi de durată, dar satisfacţia adopţiei unui copil poate fi maximă, cu efecte benefice atat pentru copilul adoptat cat şi pentru familia adoptatoare. (Dana LEPĂDATU)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.