Politică

Vrancea nu contează în jocul pentru PE

Alegerile pentru Bruxelles: Parlamentul soţiilor politicienilor de Damboviţa.Cine va candida la Parlamentul European din partea partidelor politice romaneşti anul viitor?.La PSD sunt în atenţie europarlamentarii cu state vechi, printre care şi soţia premierului Ponta. PDL ar urma să-şi împartă oamenii cu Mişcarea Populară.Liderii PNL de la Bucureşti transformă Bruxellesul în loc de trimis iubita sau soţia.Ca în trecut, Vrancea nu îşi va promova niciun candidat eligibil

Partidele politice intră în febra alcătuirii listelor pentru candidaturile la Parlamentul European, alegeri programate anul viitor. Pană atunci, filialele judeţene ar trebui să transmită către centru propuneri şi să anunţe pentru ce candidaţi îşi oferă sprijinul. Potrivit declaraţiilor făcute la Bucureşti de şeful PDL, Vasile Blaga, în această perioadă ar trebui să primească din judeţe aceste nume. Spunem ar trebui, pentru că în realitate, cel puţin de la Vrancea, o astfel de listă deocamdată nu există. Potrivit declaraţiilor oferite de Costică Neaţă, preşedintele interimar al PDL Vrancea, europarlamentarul vrancean va fi căutat într-o şedinţă de Biroul Permanent Judeţean. Şi chiar dacă această propunere va veni, foarte probabil candidatul susţinut de Vrancea nu va fi pe un loc eligibil. Aşa s-a întamplat şi la precedentele alegeri, cand filiala a optat pentru Marius Negoiţă, fiul Constantinei Negoiţă, plasat pe un loc neeligibil. Tot atunci, Alin Trăşculescu, fostul preşedinte PDL, l-a “lucrat” la sprijin pe Alexandru Nazare, un alt nume aflat la limită pe lista de Bruxelles a portocaliilor. “Vom discuta în BPJ, să vedem cine ar fi interesat. Trebuie să ţinem cont de nişte criterii: pregătire profesională, să cunoască măcar două limbi străine, să cunoască legislaţia europeană în modul de atragere al banilor europeni. Cred că un economist ar fi de preferat. Îl cunoaştem (n.r. pe Marius Negoiţă), dar nu avem de la dumnealui nicio intenţie de a candida”, ne-a spus Costică Neaţă, liderul interimar de la PDL.

Soţiile fac politică la Bruxelles, soţii la Bucureşti

Nici de la celelalte partide mari, PSD şi PNL, nu răzbat informaţii cum că vreun vrancean ar putea prinde avionul de Bruxelles anul viitor. Totuşi, pe lista celor de la PSD, alături de Daciana Sarbu, soţia premierului, Corina Creţu, implicată în scandalul amoros Powell, sau Adriana Ţicău, ar urma să fie promovat la PE şi Dan Nica, actualul ministru al Comunicaţiilor, cu rădăcini păncene. Acesta însă activează la PSD Galaţi. La PNL, femeile din tabăra lui Crin Antonescu se schimbă pe ici pe colo. Răman pe listă Adina Vălean, soţia preşedintelui Senatului, Ramona Mănescu, soţia primarului de sector Rareş Mănescu, sau Norica Nicolai. Locul lui Renate Weber va fi luat, potrivit informaţiilor vehiculate în presă, de Claudia Benchescu, iubita lui Mihai Voicu, ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul. Preşedintele PNL Crin Antonescu a declarat că la alegerile europarlamentare există posibilitatea ca PNL şi PSD să meargă pe liste separate. La PDL ar urma să candideze Traian Ungureanu, Teodor Stolojan sau Marian Jean Marinescu, în timp ce Elena Băsescu, Cristian Preda şi Monica Macovei ar urma să fie candidaţi pentru Partidul Mişcarea Populară, formaţiune care se agită să îşi găsească oameni prin teritoriu în acest moment. (Iulia CREŢU)

Pierdem un fotoliu de eurodeputat

Parlamentul European a decis ca alegerile europene să aibă loc între 22-25 mai 2014, în loc de 5-8 iunie, data stabilită initial. În acest mod, noul parlament va avea mai mult timp să se pregătească pentru alegerea preşedintelui Comisiei Europene, în iulie 2014. Parlamentul European este singura instituţie a Uniunii Europene ai cărei membri sunt alesi în mod direct. Alegerile au loc din cinci în cinci ani. Primele alegeri europene directe au avut loc în 1979. În perioada 1958-1979, membrii Parlamentului European erau desemnaţi de guvernele naţionale şi deţineau un mandat dublu. La ora actuală România este reprezentată de 33 de deputaţi în Euro-Parlament, însă în următorul mandat pierdem un fotoliu de eurodeputat. Romania se numără printre cele 13 state care pierd cate un mandat, potrivit Tratatului de la Lisabona. Viitorul Parlament European va avea 751 de membri. În urma unei propuneri a Parlamentului European, Comisia a adoptat pe 12 martie o recomandare pentru partidele politice, care ar trebui să propună pentru alegerile europene din 2014 câte un candidat şi la preşedinţia Comisiei. În prezent, există 754 de eurodeputaţi, iar numărul acestora va creşte la 766 după aderarea Croaţiei, pe 1 iulie, care va avea rezervate 12 fotolii
de eurodeputat. Despre miza alegerilor europarlamentare, analiştii scriu că pentru prima dată de cand liderii europeni au început să impună măsuri de austeritate pentru a combate criza, cetăţenii Uniunii sunt chemati la urnele de vot pentru a-şi exprima părerea faţă de modul în care aceştia au reusit să redreseze barca europeană, scrie europolitcs.ro. Votul pe care îl va acorda populaţia va însemna un moment de răscruce de drumuri: europenii vor trebui să aleagă între o integrare economică şi politică şi mai puternică sau ruperea Uniunii. Cu toate acestea, interesul cetăţenilor pentru alegerile europene este mai scăzut decat cel pentru alegerile locale sau naţionale. (S. V.)

---