Liderii USL încearcă să finalizeze, în acest an, proiectul împărţirii administrative a României în opt regiuni de dezvoltare.
Proiectul a fost anunţat de premierul Victor Ponta şi de redactarea lui se ocupă Liviu Dragnea, ministrul Administraţiei şi Dezvoltării Regionale.
Potrivit proiectului, România va fi împărţită pe baza regiunilor de dezvoltare existente la ora actuală, dar nu au personalitate juridică şi nu sunt unităţi administrativ-teritoriale. Dacă vor căpăta personalitate juridică, regiunile vor putea atrage mai multe fonduri europene.
Liderii USL intenţionează, însă, să păstreze şi judeţele, ca unităţi cu personalitate juridică. Această prevedere diferenţiază proiectul USL de cel iniţiat în 2011 de preşedintele Traian Băsescu care presupunea desfiinţarea judeţelor. Or, tocmai opoziţia preşedinţilor de Consilii Judeţene, cuplată cu cea a UDMR, a dus la eşuarea acelui proiect.
Regiunile vor prelua o parte din atribuţiile Guvernului, dar şi o parte din atribuţiile consiliilor judeţene.
Bugetele regiunilor vor fi alcătuite din fondurile locale şi cele europene. Taxele şi impozitele colectate de autorităţi ar urma să se împartă în trei părţi, în principiu egale. Una pentru judeţe, una pentru regiuni şi una pentru Guvernul de la Bucureşti.
Cine va conduce regiunile
Regiunile vor avea câte un preşedinte şi câte un Consiliu Regional. Potrivit planurilor USL, în prima fază, programată pentru 2014, şefii regiunilor urmează să fie aleşi de către consilierii judeţeni din zona respectivă. Actualii şefi ai consiliilor judeţene vor fi, automat, vicepreşedinţi ai regiunilor.
Odată cu alegerile locale din 2016, şefii regiunilor şi consilierii regionali vor fi aleşi direct de alegători. Fiecare judeţ va trimite în Consiliul Regional un număr de aleşi direct proporţional cu populaţia. De asemenea, fiecare regiune a României va avea câte un prefect, numit de Guvern. În fiecare judeţ va exista câte un oficiu al prefecturii. Liderii USL le-au promis, însă, şefilor consiliilor judeţene că atribuţiile prefecţilor vor fi, parţial, reduse.
Astfel, dacă ei vor ataca în Justiţie un act emis de autorităţile regionale, acesta nu va mai fi automat suspendat.
Un subiect delicat este cel privitor la capitalele regiunilor. Cum sensibilităţile locale sunt destul de serioase, la nivel central nu s-a luat încă o decizie.
Una dintre variante este să existe mai multe centre –
administrativ, economic, cultural. O altă variantă este ca fiecare regiune să stabilească, prin referendum, care este capitala sa.
Obstacole în calea regionalizării
În prima fază, USL intenţionează să modifice Constituţia prin introducerea unei referiri exprese la regiuni, în articolul care prevede care sunt unităţile administrativ-teritoriale.
Chiar dacă USL are cele două treimi din voturi necesare pentru modificarea Constituţiei în Parlament, operaţiunea se poate dovedi dificilă. Proiectul USL de modificare a Constituţiei este mai amplu, iar PSD şi PNL au divergenţe în privinţa unora dintre articole. De exemplu, PSD vrea să reducă atribuţiile preşedintelui, iar PNL nu.
Dacă modificarea Constituţiei este aprobată de Parlament, cea a legii fundamentale va face obiectul unui referendum. În cazul aprobării populare, USL va promova în Parlament legea privind organizarea regiunilor. ;
