Vrancea va alege peste 1000 de consilieri şi primari pe 5 iunie
Alegerile locale se apropie cu paşi repezi şi pe 5 iunie Vrancea îşi va desemna reprezentanţii din primării, consilii locale şi Consiliul Judeţean pentru următorii patru ani. În cursă vor intra mii de candidaţi pentru 73 de funcţii de primari, 905 de consilieri locali şi 33 de consilieri judeţeni. De astăzi şi pană pe 26 aprilie se depun candidaturile, iar pe 4 mai acestea vor rămane definitive, după terminarea perioadei de contestaţii. 68 de primari care vor fi aleşi sunt din rural, iar 5 din oraşe. Alegerea acestora se va face într-un singur tur de scrutin, iar caştigător va fi desemnat candidatul care va obţine cel mai mare număr de voturi. În mediul rural competiţia electorală se va purta pentru 818 locuri în consiliile locale. Obţinerea majorităţii este foarte importantă, deoarece din randul consilierilor vor fi aleşi după aceea viceprimarii. în cele cinci oraşe din judeţ sunt 87 de consilieri în total. Consiliul Judeţean Vrancea va avea în următorii patru ani 33 de consilieri. Spre deosebire de alegerile din 2008 şi 2012, preşedintele instituţiei urmează a fi ales nu prin vot direct, ci dintre consilieri, astfel încat obţinerea unui număr de mandate cat mai mare este foarte importantă. Pană acum, Marian Oprişan a reuşit să-şi asigure o majoritate confortabilă de cate ori este nevoie. Alegerile locale se vor derula în acest an potrivit prevederilor Legii 115/2015, privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Acestea stipulează că au dreptul de a fi aleşi consilieri şi primari cetăţenii cu drept de vot care au împlinit, pană în ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel puţin 23 de ani. Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul respectivei unităţi administrativ teritoriale. O persoană poate candida în acelaşi timp pentru o funcţie de consilier local, de primar şi de consilier judeţean. Ulterior însă trebuie să opteze pentru una dintre ele dacă este ales în mai multe.
Vechimea vizei de flotant nu mai contează
O problemă la alegerile locale din acest an ar putea fi modul în care votează alegătorii care îşi stabilesc reşedinţa într-o localitate. Pentru aceştia nu mai există o interdicţie cu privire la perioada reşedinţei, aşa cum s-a întamplat în anul 2012. Atunci au putut vota persoanele care aveau viză de flotant obţinută cu cel puţin trei luni înainte de alegeri. Cei care îşi stabilesc reşedinţa într-o localitate trebuie însă să se înscrie în Registrul Electoral, potrivit art. 18 alin. 1 din Legea 115/2015. ”Pană cel mai tarziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului, cetăţenii cu drept de vot care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri pot solicita primarului, pe baza actului de identitate, înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă pentru scrutinul respectiv”, se arată în lege. Acest articol însă nu le pune obstacol celor care vor să voteze, singurul ”inconvenient” fiind că nu apar în listele electorale permanente. Persoanele care nu se înscriu în Registrul electoral pot vota pe listele electorale suplimentare. Practic, aceasta înseamnă că nu există la ora actuală o restricţie privind votul celor care îşi stabilesc reşedinţa într-o localitate cu puţin timp înainte de alegeri. Deja, din informaţiile noastre, în unele comune au început să apară solicitări de stabilire a reşedinţe din partea unor persoane care au legături cu unii candidaţi. Există temerea că înaintea alegerilor ar putea exista un aflux de asemenea solicitări de stabilire a reşedinţei. În comune unde diferenţele dintre candidaţi pot fi mici, cateva zeci de voturi pot determina cu uşurinţă caştigătorul.
Candidaţii trebuie să aibă susţinerea a 1% din candidaţi
Birourile electorale de circumscripţie sunt formate din şapte membri în comune, nouă membri la oraşe şi 15 membri la nivel de judeţ. Nu pot fi membri ai birourilor electorale de circumscripţie sau ai birourilor electorale ale secţiilor de votare candidaţii în alegeri, soţii, rudele şi afinii acestora pană la gradul al doilea inclusiv, precum şi persoanele care nu au exerciţiul drepturilor electorale. Pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinand minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în
listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I.Candidaţii independenţi pentru funcţiile de consilieri şi pentru primari trebuie să aibă şi ei aceeaşi susţinere pentru a candida.
Ce se întamplă dacă se strică sistemul informatic
Alegerile locale din 5 iunie se bazează pe funcţionarea sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. Teoretic, aceasta se poate defecta, dar o asemenea situaţie nu poate determina suspendarea sau întreruprea votării. Alegătorii prezintă actul de identitate operatorului de calculator sau membrului secţiei de votare desemnat de preşedintele acesteia, care consemnează pe suport electronic sau de hartie, codurile numerice personale ale alegătorilor şi ora la care s-au prezentat la vot. Urna mobilă poate fi folosită pentru persoanele care nu se pot deplasa, la cererea scrisă a acestora, însoţită de documente medicale. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Suspendarea nu poate depăşi o oră şi este anunţată prin afişare la uşa localului de vot cu cel puţin o oră înainte. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăşi două ore. În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi toate lucrările biroului electoral răman sub pază permanentă, iar membrii biroului nu pot părăsi sala de votare în acelaşi timp.
Care sunt pragurile electorale
Pentru repartizarea mandatelor de consilier, biroul electoral de circumscripţie stabileşte pragul electoral al circumscripţiei, reprezentand 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în circumscripţia respectivă. În cazul alianţelor politice sau alianţelor electorale, la pragul de 5% se adaugă pentru al doilea membru al alianţei 2%. Pentru alianţele cu cel puţin 3 membri, pragul electoral este de 8%. Pragul electoral este egal cu numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din înmulţirea punctelor procentuale cu numărul total al voturilor valabil exprimate într-o circumscripţie electorală. În prima etapă de rezervare a mandatelor, biroul electoral de circumscripţie stabileşte numărul de mandate ce revine fiecărei liste de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi, pe baza coeficientului electoral, care este egal cu numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidaţi şi pentru candidaţii independenţi care au întrunit pragul electoral la numărul total de consilieri din circumscripţia electorală respectivă. Biroul electoral de circumscripţie repartizează fiecărei liste atatea mandate de cate ori coeficientul electoral se include în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru lista respectivă. De asemenea, este declarat ales candidatul independent care a obţinut un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral. (M. BOICU)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Politică
Lovitură de teatru!Și primarul comunei Vânători, Ionel Lupu are 3 ani interdicție de a exercita funcția, de la încetarea actualului mandat
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 2
Adaugă comentariu
gogu, acum 2937 zile, 17 ore, 55 minute, 43 secunde
danb, acum 2938 zile, 46 minute, 42 secunde 
